Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Pagina de istorie: Împrejurările fatidice în care a fost încoronat Mihai I, pentru a doua oară

regele_mihai.jpg

Regele Mihai I împreună cu tatăl său, Carol al II-lea
Image source: 
Facebook / Casa Regală a României

În data de 6 septembrie 1940, Mihai I devenea Rege al României. Era, de fapt, cea de-a doua domnie a tânărului de 18 ani, după cea din perioada 1927 - 1930, întreruptă de domnia de 10 ani a tatălui său, Carol al II-lea. Cea de-a doua domnie a Regelui Mihai I începea sub auspicii nefericite: Europa era cuprinsă de vâltoarea Celui de-al Doilea Război Mondial, România pierduse o mare parte a teritoriului câștigat în 1918, iar extremismele de tot felul înfloreau în întreaga lume.

În data de 5 septembrie 1940, Regele Carol al II-lea predase puterea dușmanului său implacabil, generalul Ion Antonescu, pe care îl numise prim-ministru, cu speranța că acest militar de carieră va reuși să oprească ascensiunea fasciștilor din Mișcarea Legionară.

Însă Ion Antonescu devenise aliatul acestei mișcări extremiste, iar în 6 septembrie Regele Carol al II-lea era silit să semneze un act prin care renunța la Tron. Carol al II-lea a evitat să folosească cuvântul abdicare, semn că dorea să întoarcă la conducerea țării de îndată ce împrejurările ar fi permis acest lucru.

La ora 06.10, potrivit jurnalului său, Carol al II-lea a semnat un manifest în care menționa: ”Azi, zile de vitregie nespusă îndurerează țara, care se găsește în fața unor mari primejdii. Aceste primejdii vreau, din marea mea dragoste pentru acest pământ în care am fost născut și crescut, să le înlătur, trecând astăzi fiului meu, pe care știu cât de mult îl iubiți, grelele sarcini ale domniei”.

La ora 09.30, Carol al II-lea a coborât în Sala Tronului și și-a luat la revedere de la colaboratorii săi. Le-a strâns mâinile tuturor, dar nu a putut, de emoție, să rostească vreun cuvânt. La ora 10.00, tot în Sala Tronului, Mihai I a depus jurământul de Rege. Pentru că Parlamentul fusese dizolvat de tatăl său, jurământul a fost rostit în fața prim-ministrului, generalul Ion Antonescu, a patriarhului Bisericii Ortodoxe Române, Nicodim Munteanu, și a președintelui Curții de Casație, Dimitrie Lupu.

În 1927, la începutul primei domnii a lui Mihai I, pentru că era minor, jurământul fusese depus de membrii Regenței în fața Parlamentului. În 1940, jurământul depus de Mihai I era unul sumar: ”Jur credință Națiunii Române. Jur să păzesc cu sfințenie legile Statului. Jur să păzesc și să apăr ființa Statului și integritatea teritoriului României. Așa să-Mi ajute Dumnezeu!”.

Apoi, Regele Mihai I a fost uns cu sfântul mir și încoronat în catedrala patriarhală. A fost singura dată când Regele Mihai I a purtat Coroana de Oțel. În noaptea de 6 spre 7 septembrie, Carol al II-lea și apropiații săi au plecat din București în exil, cu Trenul Regal. Ca o ironie a sorții, era același tren care o purtase în exil pe Regina Elena, în 1931. Carol al II-lea nu a mai revenit niciodată în România și nici nu și-a mai văzut vreodată fiul. Domnia Regelui Mihai I, începută în condiții atât de tragice, a stat sub semnul sacrificiului. Regele și Armata Regală Română au luptat și în Răsărit, și în Apus pentru a elibera teritoriile pierdute în 1940. Regele Mihai I a reușit să elibereze doar Transilvania de Nord, înainte să fie silit, la rândul său, să plece în exil de către comuniștii aduși la putere de tancurile rusești.

 

Rămâneţi alături de noi la pagina de istorie pentru a afla poveşti din trecut, dar şi pentru că presa de azi este ciorna istoriei de mâine.

Ascultați rubrica ”Pagina de istorie” în fiecare zi, de luni până vineri, dimineața de la 8.30 și de la 9.55 și după amiaza de la 17.20, numai la RFI România

Toate edițiile rubricii Pagina de Istorie: http://www.rfi.ro/tag/pagina-de-istorie

Pagina de istorie din 6 septembrie 2018
332