Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Relocarea ambasadei din Israel: “ Trebuie să dăm un răspuns tranșant pentru că noi am pus în discuție problema”

Ministrul de Externe a discutat la New York, în marja Adunării generale a Națiunilor Unite, cu omologul său palestinian. România nu a luat încă o decizie referitoare la mutarea ambasadei de la Tel Aviv la Ierusalim, a transmis Teodor Meleșcanu. Evaluarea ministerului va trebui să ofere un răspuns clar cu privire la o eventuală mutare a ambasadei, după o serie de bâlbe în lanț, e de părere Cristian Diaconescu, fost ministru de externe. 

 

După ce a avut loc acea bâlbâială de la București, au apărut mari probleme în grupul arab, dar și în cel european, e de părere fostul ministru, care corelează în continuare mutarea ambasadei de votul pentru obținerea de către România a statutului de membru nepermanent în Consiliul de Securitate al ONU:

Cristian Diaconescu: Este o nominalizare a grupului estic. Suntem în competiție cu Estonia. Având în vedere ponderea și relevanța politico-diplomatică a României, dacă nu ar fi existat bâlbâiala, incidentul, neconcordanțele privind decizia în legătură cu mutarea sediului ambasadei României din Israel de la Telaviv la Ierusalim, astăzi Estonia ar fi fost numai într-o competiție de imagine. Nu ar fi avut absolut nicio șansă în fața României.

Reporter: Dar România poate accede la statulul de membru nepermanent fără sprijinul arab?

C.D: După ce a avut loc acea bâlbâială de la București, au apărut mari probleme în grupul arab. Vreau să vă spun un lucru și mai complicat. Au apărut probleme în celelalate grupuri europene. România nu numai că nu a avut o poziție clară o dată ce a anunțat un anume tip de decizie, dar a și blocat o serie de decizii ale Uniunii Europene din acea perioadă, luate exact în ideea de a sublinia faptul că în opinia Uniunii Europene mutarea sediului ambasadei nu ar fi o variantă de luat în seamă, cel puțin în acest moment. S-a creat o mare incertitudine. Evident că și acum sunt reticențe din partea grupului arab datorită faptului că nici acum nu este clar care este poziția României pe o temă pe care România a adus-o în discuție, nu față de care România ar fi fost întrebată de cineva.

Rep: Dar, să fie foarte clar. Dacă România transmitea tranșant, clar, de la început că ne mutăm ambasada, nu creea probleme în grupul arab încă de la început? 

C.D: Ba da, cum să nu. Dar a creat probleme și nespunând acest lucru, ci doar anunțând idee după care pierzându-se în probleme organizatorice interne pe care nu le-a mai băgat nimeni în seamă. Practic, ce s-a înregistrat la nivel global este că România ar fi intenționat să își mute ambasada. Pe urmă s-a trecut mai departe. Iată că până astăzi, în afară de un singur oficiu diplomatic din America Latină și evident Statele Unite, dar în cu totul altă ligă, niciun alt stat al Uniunii Europene nu și-a mutat ambasada.

Rep: Trăgând o linie după atâta timp și atâtea dezbateri, de ce s-a bâlbâit România, în evaluarea dumneavoastră?

C.D: Din necunoaștere. Cred că inițiatorii nu au habar despre ce înseamnă un astfel de demers, cum se pregătește, cum se negociază, cum se evaluează și care sunt direcțiile solide pe care se poate merge, într-un sens sau în altul.

Repet, România a fost cea care a anunțat o mutare politică, care a fost luată foarte serios de toți ceilalți. A anunțat prin niște politicieni care nu au nicio legătură cu sistemul diplomatic. Cred că nu au văzut în viața lor cum arată dosarele Orientului Mijlociu. Nu se pune problema, în afara României, că în țara noastră ne conduc oameni care nu înțeleg nimic din zona diplomatică, dar își permit să se joace cu concepte, cu principii și cu decizii în acest domeniu.

Rep: Ce așteptați dumneavoastră de la evaluarea care ar urma să fie prezentată săptămâna viitoare?

C.D: Să ia o decizie clară. Dacă decizia este de mutare a ambasadei, grupul arab nu va vota cu România în 2019.
Rep: O asemenea evaluare poate scălda această temă? Poate fi o prezentare cu argumente pro și contra, lăsată în coadă de pește?

C.D: Nu, pentru că a fost anunțată categoric de București, pentru că în acest moment acest tip de evaluare pare că a încercat să liniștească apele și să nuanțeze conflictele interne de la București în ceea ce privește competențele constituționale și diplomatice în legătură cu această temă. Acum trebuie să dăm un răspuns tranșant pentru că noi am pus în discuție problema pe piață.

Rep: Și pentru că noi am pus această problemă pe piață, credeți că acest dosar ar trebui să se găsească pe agenda președinției rotative a Uniunii Europene de la începutul anului viitor? 

C.D: Nu. În niciun caz nimeni din Uniunea Europeană nu va accepta această discuție. În Uniunea Europeană sunt stabilite sisteme de dialog separat UE-Israel și UE-statele arabe. În cadrul acestor proiecte se abordează teme legate de cooperarea economică, cooperarea investițională. În acest moment este și dosarul nuclear iranian, extrem de sensibil în relația cu Uniunea Europeană. Nu va accepta nimeni ca o astfel de temă națională, revendicată național de autoritățile de la București, să devină o temă europeană. Nu, în niciun caz.