Referendum ”dureros” pentru macedoneni

O ţară săracă din Balcani care şi-a plătit izolarea cu un marasm economic persistent, Macedonia intenţionează să adere la aceste organizaţii care promit stabilitate şi prosperitate. Această dorinţă a fost blocată de Atena, care consideră că Macedonia este numele exclusiv al provinciei sale nordice cu centrul la Salonic. De la independenţa fostei republici iugoslave, în 1991, grecii denunţă o uzurpare de identitate şi o spoliere a unei moşteniri - a regelui antic Alexandru cel Mare. Ei îşi suspectează vecinii, majoritar slavi, să ascund ambiţii teritoriale. Criza s-a încheiat însă în iunie datorită noului premier social-democrat Zoran Zaev care a semnat cu omologul său grec Alexis Tsipras un acord : dacă numele ”Republica Macedonia de Nord” este adoptat, Atena va înceta să se mai opună unei aderări a vecinului său la NATO şi UE. Interesant însă, cuvintele ”Macedonia de Nord” nu apar în întrebarea adresată în referendum: ”Sunteţi de acord cu aderarea la UE şi NATO, acceptând acordul” cu Grecia? Aceasta în condițiile în care numeroşi macedoneni întâmpină dificultăţi în a accepta acest nou nume impus dinafară.

Sperând să submineze legitimitatea ”da”-ului, adversarii acordului nu îndeamnă să se voteze ”nu”, ci la boicotarea scrutinului. Aceasta este poziţia preşedintelui Gjorge Ivanov, un apropiat al dreptei, cu o funcţie onorifică. Numeroşi observatori se aşteaptă la o participare de sub 50%. Absenteismul va fi alimentat de macedoneni nemulţumiţi, dar şi de diaspora - mai puţin de 3.000 de membri ai acesteia sunt înscrişi, în contextul în care diaspora reprezintă un sfert din populaţia ţării. Scrutinul a început duminică la ora locală 7.00 (8.00, ora României) şi se încheie la ora locală 19.00 (20.00, ora României). Rezultatul este aşteptat duminică seara.