Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Maia Sandu la RFI: Există pericolul ca România să se trezească cu Rusia la hotare

maia_sandu.png

Image source: 
RFI România

Lidera opoziției de la Chișinău lansează un semnal de alarmă în legătură cu pericolul alunecării Moldovei sub influența Rusiei, după alegerile parlamentare, programate la 24 februarie 2019.

Maia Sandu acuză o înțelegere subterană între Partidul Democrat, de guvernământ și Partidul Socialiștilor, al președintelui pro-rus Igor Dodon. Aceste partide au adoptat împreună o lege electorală care, spune Maia Sandu, avantajează forțele pro-ruse.

Lidera opoziției atrage atenția asupra pericolului de resuscitare a planului rusesc de federalizare a Republicii Moldova și cere autorităților române să se folosească de toate pârghiile pentru a opri acest curs.

Prezentă la București la sfârșitul săptămânii trecute, Maia Sandu a acordat un interviu în exclusivitate pentru RFI România:

 

 

- Vă aflați la București unde participați la o conferință în cadrul SNSPA. Sunteți în București, în timp ce președintele Republicii Moldova se află în Tadjikistan la reuniunea CSI, unde, printre altele, în marja reuniunii se întâlnește cu vicepremierul rus Dmitri Kozak, un nume cunoscut în regiunea noastră. Este o întâlnire cu multe semnificații. Vă voi ruga pe dumneavoastră să ne explicați mai mult.

M.S: În primul rând aș vrea să zic că Igor Dodon nu primește prea multe invitații și asta se limitează doar la întrunirile CSI. Îl putem vedea doar în Tadjikistan și în țări foste republici ale Uniunii Sovietice. Asta vorbește despre politica externă a președintelui Republicii Moldova, dar și despre atitudinea lumii în raport cu acest personaj.

O.N: Pe teritoriul Uniunii Europene a fost o singură dată, anul trecut, la Congresul Familiilor de la Budapesta.

M.S: Exact. Nu a fost niciodată în România, în Ucraina. Putem continua șirul acestor țări. Dacă vorbim despre întâlnirea pe care a avut-o cu Kozak, atunci trebuie să îmi exprim îngrijorarea. Nu doar eu, ci și ceilalți care cunosc istoria din 2003. Atunci, Kozak, omul lui Putin, a încercat să impună federalizarea Republicii Moldova în condițiile Federației Ruse, inclusiv cu păstrarea armatei ruse pe teritoriul Republicii Moldova, dar și prin creșterea puterii Rusiei în parlamentul de la Chișinău prin intermediul deputaților care urmau să fie aleși din Transnistria. Atunci s-a reușit oprirea acestui proiect foarte nociv pentru Republica Moldova. După atâția ani vedem că Rusia revine. Numirea lui Kozak este un semn clar că se dorește revenirea la federalizare. Vedem în presa de la Moscova tot mai multe referințe la acest proiect. Igor Dodon vorbește tot mai mult și ne facem griji pentru știm că acest proiect nu poate aduce nimic bun pentru Republica Moldova, dimpotrivă.

O.N: Este clar dacă privim în urmă, dacă acest proiect ar fi fost acceptat atunci, Republica Moldova nu ar semnat Acordul de asociere cu Uniunea Europeană. Vedem ce s-a întâmplat în Ucraina atunci când a semnat. Este cât se poate de clar. Dar în Moldova vor avea loc alegeri parlamentare, pe 24 februarie a anului viitor. Sunt foarte importante. Credeți că se poate contura o majoritate parlamentară astfel încât acest plan, eventual, să fie repus în discuție?

M.S: Din păcate există un asemenea risc. După anularea alegerilor din Chișinău partidul de la guvernare, Partidul Democrat și-a scos masca de partid pro european. Tot mai des ne oferă exemple de conlucrare deschisă cu partidul socialiștilor. Partidul Democrat și Partidul Socialiștilor își propun să își mențină puterea și în caz că le reușește, planul de federalizare impus de Rusia devine un risc real.

O.N: Dumneavoastră vă denumiți opoziție antiologarhică. Acuzați o înțelegere între guvern, care se declară pro european, girat de Partidul Democrat și președintele Igor Dodon, care se declară pro rus. Din afară se vede o relație tensionată între cele două entități. Nu mai departe de acum două zile, președintele a fost din nou suspendat pentru că nu a vrut să numească niște miniștri. Din afară se vede o relație deloc lină între cele două entități. Pe ce vă bazați când spuneți că există o conlucrare și un interes comun între ele?

M.S: În primul rând, trebuie să spunem celor care ne ascultă, că mai recent, Partidul Democrat, după ce a fost apostrofat de Uniunea Europeană și de alți parteneri de dezvoltare ai țării pe motiv că au anulat alegerile și sunt, mai degrabă un regim similar celui de la Moscova, decât o guvernare pro europeană, și-a schimbat lozinca. Acum este un partid pro Moldova. Nu mai este un partid pro european.

O.N: Nu toate partidele sunt pro Moldova?

M.S: Ei acum anunță că nu vor mai lucra pentru a îndeplini condițiile impuse de Uniunea Europeană și vor lucra în interesul cetățenilor, de parcă cerințele UE de democratizare, de luptă împotriva corpuției, de creare a condițiilor de viață mai bune ar fi mers împotriva cetățenilor. Vedem o schimbare de discurs. Partidul Democrat și-a dat seama că nu poate să mai vândă minciuna că este un partid pro-european. Încearcă să se repoziționeze mai mult pe electoratul de centru, cel pro Moscova. Dar mai continuă aceste jocuri, încearcă să mimeze o opoziție între Partidul Democrat și Partidul Socialiștilor. Noi ne uităm la lucruri concrete. În vara anului 2017 Partidul Democrat împreună cu Partidul Socialiștilor a votat un nou sistem electoral care avantajează clar Partidul Socialiștilor. Am văzut acest lucru și în alegerile de la Chișinău. Noul sistem electoral presupune că alegerea parlamentarilor se va face și pe liste de partid și în circumscripții, într-un singur tur. Am văzut în cazul alegerilor de la Chișinău ce s-ar fi întâmplat dacă ar fi fost doar un singur tur. În Chișinău avem o majoritate de alegători pro democrație, pro România, pro europeni. Asta a fost dovedit prin câștigul domnului Năstase. În același timp, în primul tur, din cele 11 circumscripții, 9 au fost câștigate de socialiști.

O.N: Cu majoritate relativă.

M.S: Exact. Într-o comunitate clar pro europeană, socialiștii ar lua mai mult de 80% din cauza faptului că este un sistem electoral într-un singur tur care avantajează socialiștii. Imaginați-vă ce s-ar întâmpla la nivel de țară. Acesta este un exemplu foarte clar că aceste două partide lucrează mână în mână. După asta am mai avut și alte experiențe. Au votat o lege a aministiei capitalului care a fost dur criticată de instituțiile internaționale și societatea civilă.

O.N: Ce spune această lege?

M.S: Această lege, în principal, vine să îi ajute pe cei care au furat din bănci în faimosul furt al miliardului. Vine să îi ajute să întoarcă banii acasă, să îi curățe. Trebuie să amintim că guvernarea nu a reușit să recupereze niciun bănuț din miliardul furat în trei ani. Despre ce vorbește acest lucru? Despre faptul că nu există dorință de a recupera și de a investiga acest furt, așa cum se întâmplă și în cazul altor furturi mai puțin cunoscute și mai mici. Conlucrarea lor este foarte clară. Atunci când este vorba despre legi importante pentru interesele lor de partid și personale ale liderilor acestora partide, ambele partide funcționează foarte bine, votează în parlament toate aceste modificări, care, din păcate, sunt împotriva cetățeanului.

O.N: Am în față un studiu realiat de o companie prestigioasă, Jamestown, despre alegerile din Republica Moldova din luna februarie. Titlul este semnificativ, „Se îndreaptă Republica Moldova către Rusia înaintea alegerilor parlamentare?”. Se vorbește despre Partidul Democrat și despre Vlad Plahotniuc, liderul său formal, informal, o să ni-l descrieți dumneavoastră, care spune că încearcă să saboteze mitingurile opoziției. Tocmai spuneați că veniți de la întâlniri cu oamenii de prin piețe, târguri. Spune despre partidul lui Ilan Shor, primar în orașul Orhei. Am vorbit și noi, în reportajele noastre, despre el. Dar spune un lucru interesant, că Ilan Shor, care este deja condamnat în primă instanță pentru furtul miliardului și Vladimir Plahotniuc, liderul Partidului Democrat, au un partener foarte interesant în extrema dreaptă austriacă, Partidul Libertății. Un membru al acestui partid, Barbara Kappel a participat la contramanifestația organizată de Shor împotriva mitingului diasporei din 26 august. Am fost și noi acolo. Nu am știut atunci. Nu cunoșteam persoana din Austria, dar ni se spune. Știți ceva despre asta, ca să ne referim la ultima poveste?

M.S: Ilan Shor este personajul folosit în furtul miliardului. Ele e identificat în rapoartele companiei internaționale de investigații Kroll, ca principalul implementator al fraudei bancare. În același timp, Ilan Shor este lăsat în libertate. Este lăsat să cheltuiască banii pe care i-a furat, probail împreună cu ceilalți. Este protejat de această guvernare. Tocmai acum o spătămână, la ședința curții s-a luat decizia amânării pentru câteva luni a procesului de judecată.

O.N: Este condamnat în primă instanță.

M.S: Este condamnat, dar este în libertate și își construiește partid politic pentru că Plahotniuc și-l dorește partener în următorul parlament. Imaginați-vă că cel care se face vinovat de furtul unui miliard de dolari, 12% din PIB-ul Moldovei, se vede parlamentar din 2019, cu imunitate și cu toate actele în regulă. Mai mult decât atât, acest personaj a fost adus în Piața Marii Adunări Naționale atunci când a ieșit un număr impunător de oameni care cer claritate în furtul miliardului, care cer ca cei care se fac vinovați să fie pedepsiți. A fost adus acolo ca să îi umilească pe acești oameni, ca să îi provoace. Oamenii au fost înțelepți și nu s-au lăsat provocați. Asta denotă ce vrea guvernarea și cum își tratează proprii cetățeni. Revin la cazul despre care vorbiți dumneavoastră, relația dintre Ilan Shor și această europarlamentară austriacă. Ea vine dintr-un partid anti european, de extremă dreapta. A apelat în iulie, după ce au fost invalidate și anulate alegerile din Chișinău, la mai mulți membri ai Parlamentului European încercând să îi convingă să se întâlnească cu conducerea Republicii Moldova, cu primul ministru, cu președintele parlamentului, pentru ca aceștia să poată să explice sau să vândă versiunea lor, că guvernarea nu are nimic de-a face cu anularea alegerilor din Chișinău. Vedem o legătură foarte clară. Shor încearcă să facă lobby prin prietenii pe care îi are în Parlamentul European pentru Partidul Democrat. Există foarte multe exemple de conlucrare între Partdiul Socialiștilor, Partidul Democrat și mai recent, și partidul lui Shor, care se face vinovat de furtul miliardului și care utilizează o parte din acești bani pentru a cumpăra alegători.

O.N: Partid care îi poartă și numele. Am văzut că a făcut și un parc de distracții unde aduce oamenii, dă spectacole...

M.S: Oamenii sunt foarte săraci, înțeleg că banii sunt furați, dar unii dintre ei sunt atât de disperați încât acceptă aceste pomeni electorale și merg să îl sprijine.

O.N: E adevărată încercarea de sabotare a întâlnirilor de opoziție?

M.S: În Republica Moldova de democrație se bucură doar Partidul Socialiștilor și Partidul Democrat. Lor nu li se întâmplă nimic. Ei nu sunt sabotați. Ei pot să facă întâlniri în localitățile din Republica Moldova. Noi, cei din opoziția pro europeană, pro democrație, ne găsim în cu totul altă situație. La toate nivelurile oamenii sunt hărțuiți, se deschid dosare penale. Sunt folosite tot felul de instrumente caracteristice regimului de la Moscova,  regimului lui Erdogan împotriva opoziției. Cel mai important instrument este minciuna și propaganda. Piața mediatică în Republica Moldova este controlată în măsură de 70%- 80% de Plahotniuc și Dodon. Mai este și această minciună care vine să suplimenteze propaganda rusească. Suntem supuși la două feluri de propagandă, cea rusească și cea a oligarhilor locali. Evident că ne creează probleme destul de serioase în contextul alegerilor care vin.

O.N: Aveți impresia că în România, atât la nivel de decidenți, cât și la opinia publică mai interesată de evenimentele politice, este cunoscută  exact situația?

M.S: Cred că există oameni în instituțiile statului care înțeleg destul de bine situația. Nu știu la nivelul populației sau al publicului larg dacă se vorbește suficient despre Republica Moldova, despre Basarabia. Dar înțelegem că există o agendă încărcată și aici pe intern. E greu să obținem mai multă atenție. Viitoarele alegeri parlamentare sunt foarte importante. Știu că de fiecare dată spunem asta, dar sunt importante pentru că noi riscăm, în câțiva ani, să nu mai avem o masă critică de oameni care cred în democrație. Republica Moldova este divizată între oameni care cred că democrația este de vină pentru corupție, sărăcie, migrație și care cred că e nevoie de un personaj ca Putin să vină să facă ordine și oameni care cred în democrație. Doar că cei care cred în democrație pleacă. Sunt oameni tineri, cu mintea deschisă. Sunt competitivi și se întâmplă o schimbare a raportului dintre votanții pro democrație și cei pro Rusia. Nu ne putem permite să mai așteptăm câțiva ani. Schimbarea spre bine trebuie să se întâmple acum. Să le oferim o perspectivă celor care cred în democrație. Să rămână acasă. Să construiască cu noi, să lupte în continuare. Revenim la acest pericol mare, federalizarea Republicii Moldova, care nu înseamnă altceva decât transnistrizarea și o prezență mult mai masivă a Rusiei în Republica Moldova. Și din perspectiva asta, România ar trebui să fie mult mai interesată de ceea ce se întâmplă la noi. Dacă se întâmplă o asemenea nenorocire și se realizează un asemenea plan de federalizare, atunci, România va avea Rusia la hotare.

O.N: Influența rusă va fi directă? Ce ar însemna? Cum vedeți dumneavoastră Republica Moldova în acest scenariu?

M.S: Influența rusă va crește enorm. În acest scenariu s-ar păstra și s-ar aprofunda teoria zonei gri, de buffer. Asta își dorește Rusia, să ne păstreze într-o zonă de buffer, într-o zonă gri între Occident și zona pe care o controlează. Aceasta convine și politicienilor corupți de la Chișinău. Într-o zonă gri e mai ușor să îți impui propriile reguli, să fraudezi alegeri, să rămâi la putere împotriva voinței poporului, să furi și să nu fi sancționat. Mai ales că în ultima vreme, guvernarea și-a deconspirat planurile de a construi o zonă off shore pe teritoriul Republicii Moldova. Și asta crează pericole foarte mari pentru România. În ultimii 6 ani cred că s-au spălat vreo 30 de miliarde de dolari, bani murdari veniți din Rusia. Planul e să se continue cu asemenea crime financiare.

O.N: Spălătoria să fie extinsă.

M.S: Exact. Așa cum spuneam, dacă pierdem masa critică de oameni care cred în democrație, cu care să putem să schimbăm lucrurile, pe termen mediu arată foarte trist. Evident că noi suntem determinați să nu permitem acest lucru. Avem nevoie de sprijin din partea României. Sprijinul trebuie să vină sub formă de mesaje către această guvernare. Alegerile trebuie să fie libere și corecte. Nu cerem altceva. Vrem alegeri libere și corecte. Atunci, credem că putem să mobilizăm această masă critică, care încă există și să facem schimbarea. Vrem să se conștientizeze toat riscurile.

O.N: Aveți nevoie ca România să înțeleagă mai bine această situație?

M.S: Să înțeleagă și să transmită mesaje foarte clare. Să utilizeze toate pârghiile pe care le are în raport cu guvernarea de la Chișinău, pentru că România tot oferă și a oferit sprijin financiar și asistență tehnică, destul de substanțiale. Cred că prin aceste pârghii ar putea să influențeze lucrurile. Să obțină un răspuns clar la întrebările „De ce se insistă pe un sistem electoral care, clar, îi avantajează pe socialiști și partidul lui Dodon, care este pro rus?”, „Care este argumentul? Dacă Partidul Democrat își zice partid pro european, de ce insinstă pe acest sistem electoral?”. Cel puțin să introducă al doilea tur. Asta ar face sistemul mai reprezentativ și ar oferi o șansă electoraului pro european să fie mai bine reprezentat în următorul parlament.

O.N: Ar mai fi timp să se mai schimbe legea?

M.S: Bineînțeles. Se poate schimba și guvernul intenționează acum să facă schimbări, din păcate, spre rău, nu spre bine. Comisia de la Veneția spune că nu poți să schimbi sistemul, în mai puțin de un an până la alegeri, dacă îl înrăutățești. Dacă se îmbunătățește sistemul și îmbunătățirea reprezentativității, este un element care se salută.

O.N: Dar Uniunea Europeană a suspendat finanțarea după anularea alegerilor și actuala politică de la Chișinău. Dumneavoastră ce părere aveți despre asta? Este bine că s-a întâmplat așa sau nu?

M.S: E rău că s-a întâmplat asta, în sensul în care guvernarea nu trebuia să creeze asemenea risuri. Nu trebuia să aducă țara în situația de a anula alegerile, iar după să nu mai primim nici sprijinul de la Bruxelles. Mesajul pe care noi l-am promovat întotdeauna la Bruxelles este că în situția în care nu putem avea încredere întotdeauna în puterea centrală, resursele de acolo trebuie să vină sub altă formă. Republica Moldova are mare nevoie de sprijin la nivelul presei, pentru presa independentă, pentru societatea civilă, care este hărțuită de către guvernare, pentru administrația publică locală, care este supusă unor presiuni enorme. Tocmai a apărut, ieri, un studiu care vorbea despre sutele de dosare penale care le-au fost deschise primarilor. 80% din primari au dosare penale pentru că așa, guvernarea reușește să controleze primarii.

O.N: Spuneți că justiția este sub controlul guvernării?

M.S: Bineînțeles. Și nu numai eu spun acest lucru. Faptul că Uniunea Europeană a anulat încă de acum un an sprijinul pentru sectorul justiției, destinat acesteia, vorbește despre faptul că acolo lucrurile nu se mișcă. E ridicol că guvernarea, în momentul în care Uniunea Europeană a venit cu obiecții referitoare la cum funcționează justiția, că este controlată politic, a spus că este vina Uniunii Europene că nu funcționează justiția pentru că Uniunea Europeană a sprijinit finaciar aceste reforme. Dacă ele nu au condus la rezultatul scontat, atunci e vina Uniunii Europene.

O.N: Dar atunci când au fost anulate alegerile, guvernul a spus că e o decizie a justiției și ei nu se bagă peste justiție. Chiar am vorbit cu reprezentanți guvernamentali, la Chișinău.

M.S: Este un răspuns foarte comod. Atunci când sunt întrebați și acasă, și în Occident „De ce cel care a implementat furtul miliardului, Ilan Shor, este liber?”, ei spun la fel, că e decizia justiției. Dar sunt foarte clare aceste elemente de justiție selectivă. Cumva, toate deciziile justiției corespund intereselor  lui Plahotniuc și a Partidului Democrat.

O.N: Doamna Maia Sandu, aș vrea să mai zăbovim și asupra unui subiect care a făcut ceva vâlvă și în România, destul de recent, acea expulzare a unor profesori de la liceul turc din Chișinău. Pur și simplu, înainte de a intra în școală, oamenii au fost ridicați, duși pe aeroport și probabil în Turcia. 7 cadre didactice. Cum priviți acest episod?

M.S: Cred că este cel mai mare abuz comis de această guvernare. Această guvernare a comis și comite foarte multe abuzuri. Acești oameni au fost sechestrați din casele lor, noaptea, dimineața, atunci când era foarte greu să ceară ajutor. E foarte grav. Iarăși, este un exemplu de colaborare între Dodon și Plahotnic. Serviciul de Informații și Securitate, care a implementat acest abuz, se subordonează Partidului Democrat.

O.N: Guvernului?

M.S: Șeful de acolo este omul lui Plahotniuc. În același timp, Dodon este cel care i-a tot făcut promisiuni lui Erdogan. Erdogan a venit cu bani să repare reședința președinției, în care vrea să se mute Dodon. În 2009 a fost detrioarată clădirea și de atunci nu s-au mai găsit bani să se repare. Nu a fost o prioritate. E corect. Avem alte priorități. Iată că Dodon a vrut să se mute într-o casă mai mare și Erdogan s-a oferit să îi dea banii. Noi ne întrebam ce va oferi Republica Moldova în schimb. Acum vedem că ei au vândut niște oameni nevinovați. Îi cunosc. Am fost ministru al educație. Știu ce au făcut oamenii în aceste școli. Știu cât de bune au fost aceste școli. Am văzut cât de departe poate să ajungă. Nu au respectat nicio lege. Nici extrădare nu putem să o numim. Și pentru extrădare există anumite prevederi legale care trebuie respectate. Oamenii nu au avut acces la avocați, nimic. Au fost luați noaptea din casele lor, puși într-un avion și trimiși direct lui Erdogan. Există zvonuri, acum am citit în presă că se pregătește ca un alt număr de oameni să fie deportați la solicitarea lui Erdogan. Acesta planifică o vizită în luna octombrie în Republica Moldova.

O.N: Doamna Maia Sandu, vă mulțumesc foarte mult că ați fost la noi în studio și că ați acceptat să vorbim despre situația din Republica Moldova. Vă mai așteptăm, când treceți prin București să ne vizitați.

M.S: Și eu vă mulțumesc.

705