Dezbateri europene despre România fără rezoluție imediată

 Comisia LIBE dezbate în baza a două documente, anume ultimul raport al Comisiei Europene privind Mecanismul de Cooperare și Verificare (MCV) și Opinia Preliminară a Comisiei de la Veneția din 13 iulie privind modificările la legile justiției. 

Raportul MCV constata în noiembrie 2017 o pierdere a ritmului reformelor  și deci încetinirea punerii în aplicare a recomandărilor făcute de Comisie. Independenta justiției se află în pericol, spunea atunci Comisia.

Apoi, Comisia de la Veneția recomandă României să revadă sistemul de numire și demitere a procurorilor de rang înalt și să elimine restricția propusă privind libertatea de exprimare a judecătorilor și procurorilor.

Violențele care au acompaniat manifestația diasporei din 10 august si referendumul pentru definirea familiei sunt de asemenea de natură să-i îngrijoreze pe europeni. 

Dezbaterea, la care este prezent și comisarul european de resort Frans Timmermans, va fi urmată de o alta în 3 octombrie, de data aceasta în plenul Parlamentului European. 

Aceasta se va solda cu o rezoluție în luna noiembrie. Textul acesteia nu este cunoscut, el nu a fost încă pus în formă și nici negociat. 

Inițial, se plecase de la idea ca rezoluția să fie votată în sesiunea plenară a Parlamentului European din 22 octombrie. Data coincide însă cu discursul lui Klaus Iohannis despre viitorul Europei pe care acesta a fost invitat să-l pronunțe atunci. 

La insistențele grupului PPE (al cărui lider este candidat la șefia Comisiei Europene în 2019) , votul asupra rezoluției a fost amânat. 

România atrage atenția UE acum în plină perioadă pre electorală întrucât PPE a fost nevoit să se dezică de Viktor Orban , o fostă imagine emblematică a creștin democraților și le cer social democraților să facă același sacrificiu. PPE a cerut grupului  S&D să-și facă ordine în casă și să se ocupe mai mult de Slovacia și de România. 

Așa se explică, printre altele, eșecul vizitei premierului Viorica Dăncilă săptămâna trecută la Parlamentul European și primirea ostilă pe care i-a rezervat-o însăși familia ei politică.