Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Pagina de istorie: Ziua în care ginerele Regelui Ferdinand I al României a fost asasinat

regele_alexandru_al_iugoslaviei.jpg

Regele Alexandru I al Iugoslaviei, ginerele Regelui Ferdinand I
Image source: 
Familia regală a Serbiei http://www.royalfamily.org

În data de 9 octombrie 1934, întreaga Europă era îndoliată. Un terorist bulgar îi asasinase, cu focuri de armă, pe Regele Alexandru I al Iugoslaviei și pe ministrul francez de Externe, Louis Barthou. Regele Alexandru I era ginerele Regelui Ferdinand I al României, iar cei care au scris despre suveranul iugoslav sunt de părere că acest asasinat a schimbat în rău istoria Balcanilor.

Alexandru Karadjodjevici s-a născut în anul 1888, la Cetnje, în Muntenegru. Tatăl său, Petru, era principe din prima dinastie a Serbiei, iar mama sa era principesa Zorka a Muntenegrului. La un an după naștere, micul principe Alexandru a rămas orfan de mamă. În anul 1903, Regele Alexandru I Obrenovici al Serbiei a fost asasinat, iar Parlamentul de la Belgrad l-a proclamat rege pe Petru Karadjordjevici. Inițial, el a refuzat coroana, din dezgust față de asasini. Apoi, la insistențele elitei politice de la Belgrad, a acceptat-o. În anul 1909, Alexandru a devenit principe moștenitor al Serbiei, după ce fratele său mai mare a fost înlăturat din linia de succesiune pentru că, într-un acces de furie, a omorât un servitor.

Petru I al Serbiei și-a condus țara în anii grei ai Primului Război Mondial. După victoria Antantei, la 1 Decembrie 1918, a fost proclamat Rege al Sârbilor, Croaților și Slovenilor.

Petru I a domnit până la moartea sa, în anul 1921. Alexandru I a devenit, la rândul său, rege, iar în 1922 s-a căsătorit cu Principesa Maria a României. Ginerele Regelui Ferdinand I era o fire autoritară, care dorea să își transforme regatul într-un stat centralizat, organizat în jurul Serbiei. Însă tentativele sale centralizatoare s-au lovit de rezistența croaților și slovenilor. În anul 1929, Alexandru I a schimbat numele țării sale în Regatul Iugoslaviei. În cele din urmă, a ajuns la un nou aranjament constituțional, care a sporit autonomia Croației. Iugoslavia a încheiat o alianță solidă cu România și cu Cehoslovacia, care se baza și pe sprijinul Franței.

În anul 1934, Familia Regală a Iugoslaviei a fost invitată în Franța. Alexandru I a decis să facă drumul spre Franța la bordul vaporului Dubvrovnik, mândria flotei iugoslave. Soția sa, Regina Maria a Iugoslaviei, trebuia să îl însoțească, însă, din cauza unei crize de rinichi, a pornit spre Paris cu trenul. În 9 octombrie 1934, vaporul Dubrovnik a acostat la Marsilia, unde Regele Iugoslaviei a fost întâmpinat de ministrul francez de Externe, Louis Barthou. Însă cei doi fost asasinați de un terorist bulgar, care acționa în numele unei organizații care milita pentru alipirea Macedoniei la Bulgaria.

În urma asasinării lui Alexandru I, fiul său de 11 ani, Petru al II-lea, a devenit Rege al Iugoslaviei. Până în 1941, a domnit sub regența unchiului său, Principele Paul. În primăvara anului 1941, Regele Petru al II-lea a fost nevoit să plece în exil, după ce Germania și Italia au invadat Iugoslavia. El a fost detronat de comuniștii conduși de Iosip Tito. Tradiția Familiei Regale a Iugoslaviei este continuată de Principele Moștenitor Alexandru, care este una dintre cele mai populare figuri publice de azi din Serbia.

 

Rămâneţi alături de noi la pagina de istorie pentru a afla poveşti din trecut, dar şi pentru că presa de azi este ciorna istoriei de mâine.

Ascultați rubrica ”Pagina de istorie” în fiecare zi, de luni până vineri, dimineața de la 8.30 și de la 9.55 și după amiaza de la 17.20, numai la RFI România

Toate edițiile rubricii Pagina de Istorie: http://www.rfi.ro/tag/pagina-de-istorie

Rubrica Pagina de istorie din 9 octombrie 2018
106