Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Pagina de istorie: Ion Diaconescu și... tusea în Codul Morse din închisorile comuniste

coposu_diaconescu.jpg

Ion Diaconescu (primul din stânga), alături de Corneliu Coposu și Ion Rațiu la o demonstrație anti-comunistă din București, 1990
Image source: 
Muzeul Național de Istorie al României via wikipedia.org

În 11 octombrie 2011, se stingea din viață unul dintre cei mai importanți oameni de stat din România: Ion Diaconescu. El a cunoscut, vreme de 15 ani, calvarul temnițelor comuniste, însă nu a abandonat nici o clipă valorile morale pe care le-a deprins din familie. Ion Diaconescu a contribuit la reorganizarea PNȚCD după căderea comunismului și a fost unul dintre artizanii victoriei istorice din 1996 a Opoziției democratice asupra foștilor comuniști din PDSR, precursorul PSD de azi. Ion Diaconescu a fost, timp de patru ani, președintele Camerei Deputaților.

Ion Diaconescu s-a născut în anul 1917, în satul Boțești, județul Dâmbovița. Tatăl său era preot. În copilărie, el a fost adoptat de sora tatălui său, care era căsătorită cu un alt preot, din satul vecin, Cândești, de la care tânărul a primit numele de Diaconescu. Familia sa se înrudea cu marele om de stat Ion Mihalache, fondatorul Partidului Țărănesc, care a fuzionat cu Partidul Național Român, condus de Iuliu Maniu, formând astfel Partidul Național Țărănesc PNȚ.

În 1936, Ion Diaconescu s-a înscris în PNȚ. A devenit student al Facultății de Electromecanică a Universității Politehnice din București. A absolvit facultatea în anul 1942 și a fost angajat în postul de referent tehnic la Ministerul Economiei Naționale. Din 1944, după răsturnarea dictatorului Ion Antonescu, a fost ales în Biroul Central al Organizației de Tineret a PNȚ.

În anul 1947, din cauza activității sale politice, a fost concediat de la minister, iar în 1 decembrie 1947 a fost arestat. A fost condamnat în 1948 la 15 ani de temniță. A trecut prin închisorile din Jilava, Aiud, Baia Sprie, Nistru, Cluj și Râmnicu Sărat. În memoriile sale, Ion Diaconescu a mărturisit că cea mai cumplită perioadă a fost reprezentată de cei cinci ani petrecuți în izolare totală la Râmnicu Sărat, acolo unde a fost torturat de torționarul Alexandru Vișinescu. Totuși, Ion Diaconescu a reușit să ia legătura cu alți deținuți, printre care Corneliu Coposu și Ilie Lazăr.

Deținuții tușeau în codul Morse, după cum relata Ion Diaconescu, în memoriile sale publicate la Casa Cărții de Știință: ”Ia gândiți-vă că pentru a transmite o literă aveai nevoie în medie de vreo cinci tusete și dacă socotim numai cinci litere de fiecare cuvânt rezultă că pentru a transmite o scurtă informație de zece cuvinte erau necesare 250 de asemenea tusete. Și ce puține lucruri se pot spune în zece cuvinte!”, scria Ion Diaconescu. Vreme de cinci ani, acesta a fost singurul mod de a comunica cu alți oameni.

Au fost cinci ani în care deținuții au răbdat foame, frig și umilințele născocite de torționari. Ion Diaconescu a fost eliberat în 1962, dar a primit domiciliu obligatoriu în Bărăgan, până în 1964. Revenit la București, s-a angajat la fabrica Ascensorul, însă s-a implicat în reluarea clandestină a activității PNȚ.

În 22 decembrie 1989, după răsturnarea de la putere a lui Nicolae Ceaușescu, Ion Diaconescu a fost alături de Corneliu Coposu în refacerea PNȚCD. Din 1990 și până în 2000, Ion Diaconescu a fost deputat. El a fost unul dintre artizanii victoriei Opoziției democratice asupra foștilor comuniști în 1996. După înfrângerea electorală a PNȚCD din 2000, când acest partid a rămas în afara Parlamentului, Ion Diaconescu s-a retras din funcția de președine. El a murit în anul 2011. Post-mortem a fost decorat cu Steaua României, astfel că a avut dreptul la onoruri militare.

Rămâneţi alături de noi la pagina de istorie pentru a afla poveşti din trecut, dar şi pentru că presa de azi este ciorna istoriei de mâine.

Ascultați rubrica ”Pagina de istorie” în fiecare zi, de luni până vineri, dimineața de la 8.30 și de la 9.55 și după amiaza de la 17.20, numai la RFI România

Toate edițiile rubricii Pagina de Istorie: http://www.rfi.ro/tag/pagina-de-istorie

Rubrica Pagina de istorie din 11 octombrie 2018
319