Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Provincia ridică vocea: Vrem fonduri europene!

autostrada.jpg

Patrulaterala Vestului și Moldova vrea Autostradă, două inițiative locale care își propun realizarea de proiecte majore pe infrastructură cu fonduri europene.

În lipsa unor semnale convingătoare din partea Executivului, în legătură cu creșterea gradului de absorbție, regiuni ale țării încep să ridice vocea. Patru mari orașe din vest au anunțat că  încearcă să realizeze o alianță menită a facilita proiectele comune finanțate din fonduri europene, fără intermediere din partea Bucureștiului. În Moldova se strâng semnături pentru o autostradă din fonduri europene. Cum va răspunde Executivul?

Aceste atitudini vin într-o perioadă în care comisarul european pentru politică regională, Corina Crețu, și-a înăsprit tonul la adresa guvernului român, căruia i-a cerut insistent să se concentreze pe atragerea de fonduri europene, și nu pe parteneriate public-private. 

Cred că principala preocupare ar fi aceea de a cheltui, în primul rând, banii care sunt gratuiți, banii oferiți de Uniunea Europeană prin proiecte” a transmis comisarul european pentru politică regională, Corina Crețu, prezentă vineri, 19 octombrie, la București.

“Eu aș merge pe o accelerare a cheltuirii banilor europeni și să vorbim despre aceste parteneriate public-privat – pentru care statul va plăti, cetățenii vor plăti – după ce ne vom cheltui alocația pe care o avem. Avem miliarde de euro care așteaptă la Bruxelles”, a atras atenția din nou comisarul european (AUDIO).



Este pentru a doua oară  în interval de o lună când comisarul îndeamnă autoritățile să acceseze fonduri europene și, în special, să vină cu proiecte. Un domeniu sensibil: infrastructura de transport, după cum atrage atenția din nou Corina Crețu.

Mi-am făcut datoria de a avertiza statele membre, nu e numai România avertizată. Suntem undeva pe la media UE (ca grad de absorbție a fondurilor europene, n.r.). Ideea e că nu avem prea mult timp. Avem multe întârzieri și datorită adoptării târzii a legislației. Eu nu am pus nicio clipă toate întârzierile pe seama guvernelor. Dar, pe de altă parte, sigur că uneori sunt exasperată, dar nu numai în România, de ritmul lent, mai ales în domeniul infrastructurii de transport, a spus Corina Crețu.

 

Moldova reacționează: vrea autostradă!

 

Exasperați de lentoarea cu care se mișcă lucrurile au început să fie și oamenii din teritoriu, care încearcă să găsească diverse soluții pentru a urni proiectele. Soluția cea mai la îndemână o reprezintă și pentru ei fondurile europene.

La Iași, de exemplu, Asociațiile ”Împreună pentru A8” și ”Moldova Vrea Autostradă” au demarat recent o campanie civică de strângere de semnături pentru construirea autostrăzilor A8 și A7.

Este vorba despre autostrăzile Ungheni – Iași – Târgu Mureș și Suceava – Bacău – Buzău – Ploiești, pe care le consideră, într-un comunicat, ”infrastructură ce reprezintă o condiție obligatorie pentru dezvoltarea durabilă economică și socială a Moldovei și recuperarea decalajului față de restul țării”.

Va fi în primul rând o amplă campanie de informare a moldovenilor, după cum explică Cătălin Urtoi, vicepreședinte al Asociației ”Împreună pentru A8”.

 “Vrem ca populația din Moldova să înțeleagă mai multe despre acest proiect, noi vom merge de fapt în stradă, în piețele din principalele orașe ale Moldovei unde vom explica ce s-a întâmplat în ultimii 11 ani și ce se întâmplă în continuare în legătură cu acest proiect. Pentru că până la urmă este un proiect al nostru, al tuturor românilor, nu numai al celor din regiunea Moldova și oamenii trebuie să înțeleagă pentru că, deocamdată, din păcate, decidentul politic ne păcălește.

Și atunci noi vrem să mergem în întâmpinarea oamenilor, să mergem în piețe și să explicăm oamenilor ce se întâmplă real cu acest proiect…le vom aduce la cunoștință cum stau lucrurile legat de fondurile europene, ca oamenii să înțeleagă ce înseamnă aceste fonduri europene, le vom spune cum trebuie să acționeze în continuare Guvernul vizavi de aceste studii de fezabilitate, multă lume n-a înțeles, mulți cred că ele au fost făcute, dar de fapt ele nu sunt făcute pentru că sumele respective care s-au cheltuit la un moment dat pe aceste studii, au fost în cuantum foarte mic, au fost subevaluate, ele reprezintă într-adevăr câteva milioane de euro, dar sunt subevaluate, și de aceea nici nu s-au făcut cum trebuie.

Or fără aceste studii de feazabilitate, fără proiect, care reprezintă de fapt structura de bază, din punct de vedere financiar și tehnic a viitorului proiect, care urmează să fie pus în aplicare, nu se pot accesa fonduri europene. Și noi asta încercăm. Ceea ce nu a reușit decidentul politic să explice, încercăm noi să explicăm oamenilor ca oamenii să conștientizeze, să fie din ce în ce mai doritori ca aceste investiții să se realizeze

Vine Corina Crețu acum și pune clar pe tapet acest proiect, legat de finanțare. Acum un an, de exemplu, nici măcar Corina Crețu nu vorbea. Fără această presiune, fără persepeverență din partea societății civile nu avem în condițiile date cum să forțăm politicul să dea drumul la aceste finanțări” explică vicepreședintele Asociației ”Împreună pentru A8”, Cătălin Urtoi (AUDIO)



 

Reprezentanții celor două asociații plănuiesc să-și continue presiunile și prin acțiuni la nivel central în perioada următoarea.

Toate aceste acțiuni vin în contextul în care comisarul european, Corina Crețu, declara recent că "în Master Planul de Transport, Târgu Mureş-Iaşi este o prioritate", că există bani europeni pentru realizarea de studii de fezabilitate.

"Problema este că nu sunt proiecte, deci așteptăm proiecte", transmitea comisarul european de la Bruxelles.

Pe de altă parte însă, Guvernul a inclus Autostrada Iași - Târgu - Mureș pe lista proiectelor ce vor fi realizate prin parteneriat public - privat, ceea ce înseamnă, în opinia unor specialiști, îngroparea proiectului deoarece costurile devin prea mari pentru a și le asuma cineva.

Acum reprezentanții celor două asociații civice ieșene "Moldova vrea Autostradă" şi "Împreună pentru A8", care militează pentru construcţia autostrăzii Iaşi-Târgu Mureş, îi solicită o întâlnire liderului PSD Liviu Dragnea, pentru a explica de ce proiectul nu va fi realizat integral din fonduri europene.

 

Și Vestul caută soluții independent de Guvern

 

Nu doar Iașiul vrea să  pariaze pe fonduri europene atunci când vine vorba despre realizarea de proiecte mari privind infrastructura de transport.

Tot recent, de la Timișoara, primarul Nicolae Robu anunța lansarea „Patrulateralei Vestului”, un parteneriat între primarii din Timișoara, Cluj-Napoca, Oradea și Arad.

Un parteneriat care are drept țintă și atragerea de fonduri europene în realizarea de proiecte majore de infrastructură, după cum scria primarul Nicolae Robu într-o postare pe Facebook.

 

 

Ne propunem ca această structură să fie […]şi cadru de iniţiere împreună de proiecte infrastructurale majore, mai ales pe linia îmbunătăţirii conectivităţii între cele patru oraşe - cale ferată de mare viteză, autostradă sau drum expres, rapid etc” explica într-o postare pe Facebook primarul Timişoarei, Nicolae Robu, după ce anunțase lansarea parteneriatului în cadrul unei dezbateri organizate la Timișoara Urban Talks „Let’s Shape The Future Of Cities Together”. 

Graţian Mihăilescu, expert în dezvoltare și afaceri europene, a fost unul dintre organizatorii dezbaterii de la Timișoara. L-am întrebat ce șanse sunt să fie realizată o cale ferată de mare viteză care să lege cele patru orașe?

“Va fi destul de greu pentru că va trebui constituit un grup de presiune, de lobby, care să interacționeze și cu Comisia Europeană, dar și cu Bucureștiul. Până acum nu a existat o viziune de genul acesta” recunoaște el.

Grațian Mihăilescu mai spune că, practic, “cei patru edili își doresc o putere de lobby legislativ asupra unor măsuri ce țin de legislația și de a implementa unele proiecte, dar în același timp se poate spune că e vorba despre a atrage direct bani pe macroproiecte de infrastructură de la Banca Europeană de Investiții sau de la Bruxelles, pe diferite linii de finanțare, dar asta înseamnă că cele patru orașe ar trebui să se constituie într-o asociație, să aibă un statut juridic” mai explică expertul.



De ce ar avea mai mult succes o astfel de asociației comparativ cu asociațiile de la Iași care solicită construirea autostrăzii Iași – Târgu –Mureș?

“Nu știu dacă au puterea politică de partea lor (n.r. cele două asociații civice de la Iași) spune Grațian Mihăilescu. La asemenea discuții trebuie, într-un fel sau altul, să ia parte și politicul, și decidenții locali. Și cu cât există presiune mai mare din partea unor principale motoare economice cu atât șansa de reușită este mai mare” e de părere expertul.

 

Acest articol a fost publicat pe www.PressHub.ro și RFI România în cadrul proiectului “Cohesion Policy: Better Understanding, Reporting, Dissemination”, cofinanțat de UE prin DG Regio. Informațiile prezentate nu reprezintă poziția oficială a UE. Întreaga răspundere asupra corectitudinii și coerenței informațiilor prezentate revine autorului.

363