Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Pagina de istorie: Ilie Lazăr, eliberatorul Cernăuțiului, purtat prin închisori de trei dictaturi

ilie-lazar.jpg

Image source: 
memorialsighet.ro

În 6 noiembrie 1976 se stingea din viață, la Cluj, unul dintre cei mai importanți lideri politici din perioada interbelică. Ilie Lazăr fusese cel care eliberase Cernăuțiul și Sighetu Marmației în anul 1918. Apoi, el fusese una dintre cele mai proeminente figuri ale Partidului Național Țărănesc (PNȚ) și unul dintre cei mai loiali prieteni politici ai lui Iuliu Maniu. Ilie Lazăr a fost trimis în temniță de trei dictaturi. Nici una nu a reușit să îl înfrângă.

Ilie Lazăr era descendentul unei familii nobiliare din Maramureș. Bunicul său, Vasile Lazăr, fusese protopop al Sighetului și era continuatorul unei dinastii de preoți greco-catolici care dăduse șapte generații de slujitori ai altarelor.

Ilie Lazăr a studiat la liceele din Sighet și din Lugoj, apoi la Facultatea de Drept a Universității din Cluj. A devenit doctor în Drept. După izbucnirea Primului Război Mondial, Ilie Lazăr a fost încorporat în armata imperială austro-ungară și a devenit ofițer. În anul 1918, după încheierea păcii între Rusia Sovietică și Puterile Centrale, Ilie Lazăr a fost trimis, alături de soldații săi, dintre care cei mai mulți erau români, să mențină ordinea în teritoriile ucrainene aflate sub control austro-ungar.

În toamna anului 1918, când se afla pe linia Nistrului, a decis să dezerteze și să treacă fluviul în Basarabia, care se unise în martie 1918 cu Regatul României. Ilie Lazăr dorea să se pună la dispoziția Regelui Ferdinand I și să lupte astfel pentru interesele națiunii române. Soldații din unitatea lui, indiferent de originea lor etnică, l-au urmat, doar că nu au mai ajuns la Chișinău, ci la Cernăuți. Capitala Bucovinei fusese ocupată de un detașament de ucraineni care se dedaseră la jafuri, în timp ce autoritatea imperială austriacă, instaurată în Bucovina din 1775, era în plină disoluție.

La cererea profesorului Sextil Pușcariu, Ilie Lazăr și soldații săi i-au alungat de ucraineni, au eliberat Cernăuțiul, au demis autoritățile austriece incapabile să mențină ordinea și au predat orașul autorităților române. La scurtă vreme, a urmat Unirea Bucovinei cu Regatul României.

Ilie Lazăr a plecat spre Maramureș, iar în Sighetu Marmației a avut o nouă ciocnire cu ucrainenii pe care îi alungase din Cernăuți. El a reușit să elibereze și capitala Maramureșului istoric.

A fost ales deputat la Marea Adunare Națională de la 1 Decembrie 1918, din partea cercului electoral Ocna Șugatag. El a fost cel mai tânăr semnatar al Declarației de Unire. Din 1923, s-a stabilit la București, unde a început să practice avocatura, concomitent cu activitatea sa politică în PNR, apoi în PNȚ.

Ilie Lazăr a devenit deputat de Maramureș în mai multe legislaturi, precum și șeful organizației muncitorești a PNȚ. A fost unul dintre cei mai loiali colaboratori ai lui Iuliu Maniu și s-a opus tuturor extremismelor. De aceea, el a fost încarcerat din ordinul lui Carol al II-lea la Turnu, iar Ion Antonescu l-a închis la Târgu-Jiu. Comuniștii l-au închis mai întâi în 1946 pentru șapte luni. Maramureșenii său au ales-o atunci în Parlament pe soția sa, Maria Lazăr. După înscenarea de la Tămădău, din 1947, Ilie Lazăr a fost închis în Galați, Sighetu Marmației și Râmnicu Sărat, unde a fost torturat de Alexandru Vișinescu, care a murit ieri în închisoare.

După 12 ani de temniță, Ilie Lazăr a fost trimis trei ani cu domiciliu obligatoriu în Bărăgan. După eliberare, în 1964, s-a mutat la Cluj, alături de fiica sa, Lia Gherasim. Pensie i-a dat statul Israel, pentru că Ilie Lazăr salvase de la moarte 30 de evrei. Ilie Lazăr era considerat de maramureșeni o legendă vie.

Rămâneţi alături de noi la Pagina de istorie pentru a afla poveşti din trecut, dar şi pentru că presa de azi este ciorna istoriei de mâine.

Ascultați rubrica ”Pagina de istorie” în fiecare zi, de luni până vineri, dimineața de la 8.30 și de la 9.55 și după amiaza de la 17.20, numai la RFI România

Toate edițiile rubricii Pagina de Istorie: http://www.rfi.ro/tag/pagina-de-istorie

Rubrica Pagina de istorie din 6 noiembrie 2018
620