Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Judecătorul Horațius Dumbravă, la RFI: Recomandările din MCV, obligatorii pentru România

judecatorul_horatius_dumbrava

Horaţius Dumbravă
OUG 92 aduce incertitudine și instabilitate în sistemul de justiție, spune la RFI judecătorul Horaţius Dumbravă, fost președinte CSM.
Image source: 
Facebook/Horațius Dumbravă

”Recomandările din raportul MCV, odată parafate de toate instituțiile europene, vor avea caracter juridic, iar România va trebui să țină cont de ele”. Opinia îi aparține judecătorului Horațius Dumbravă, fost membru al CSM. Într-un interviu acordat RFI, el spune că ”recomandările din raportul MCV sunt în acord cu actele primordiale ale UE” și trebuie respectate.

Poate ar fi bine să se pronunțe Curtea Europeană de Justiție

Horațius Dumbravă: Singur că tehnic este posibil (n.r. sesizarea Curții Europene de Justiție, invocată de PSD). Așa spune articolul 19 al Tratatului privind Uniunea Europeană, care are în vedere astfel de posibilități. Polonia este în fața Curții de Justiție a Uniunii Europene. Este o chestiune interesantă. Dacă e să fim obiectivi, adevărul este că dacă s-ar pronunța o instanță, în cazul de față Curtea de Justiție a Uniunii Europene, poate că ar fi mult mai bine pentru toate părțile implicate, atât pentru Comisia Europeană (CE), dar și pentru instituțiile din România, să avem o precizare clară din partea unei justiții independente și imparțiale. Tehnic este posibil. Nu știu dacă, până la urmă, va fi luată decizia, dar asta nu înseamnă că CE nu se va adresa Curții de Justiție a Uniunii Europene într-un final. Dar există această posibilitate.

Reporter: S-a vorbit, domnule judecător, despre eventuala obligativitate a României de a respecta și de a pune în practică recomandările exprimate prin raportul Mecanismului de Cooperare și Verificare pe justiție. Care este explicația privind această obligativitatea a României de a respecta recomandările MCV? Mă refer la decizia Curții Constituționale din 2012...

Raportul MCV, obligatoriu pentru România

H.D: Într-adevăr, acea decizie din 2012 spune că Mecanimul de Cooperare și Verificare și rapoartele obținute datorită acestui mecanism sunt obligatorii pentru România. Se referă la dispozițiile articolului 148 din Constituția României, la acele dispoziții care se raportează la legislația Uniunii Europene. Doar că nu sunt foarte clare acele paragrafe din decizia Curții Constituționale. Rămâne o discuție deschisă. Sentimentul meu este că aceste rapoarte al Comisiei Europene privind MCV sunt obligatorii pentru România, dar nu pentru că le adoptă Comisia Europeană. Aici e de fapt un ciclu procedural. Apropo legat și de zvonul referitor la Curtea de Justiție a Uniunii Europene. Mâine, România nu va putea ataca la Curtea Europeană de Justiție, pentru că trebuie să treacă întreg ciclul procedural prevăzut de Tratatul privind Uniunea Europeană. Acest raport, care nu este adresat doar României, va merge în Parlamentul European, unde va fi supus aprobării, după care va ajunge în Consiliul European. După ce Consiliul European va lua o decizie pe marginea acestui raport, de abia atunci putem vorbi de consecințe juridice. Aceasta este opinia mea de jurist. Nu implic pe nimeni în această opinie. Este opinia mea. Are consecințe juridice. Vă dau, iarăși, exemplul Poloniei. Pe ceea ce s-a întâmplat în Polonia, pe marginea unui vot din Parlamentul European, s-a ajuns la Curtea de Justiție a Uniunii Europene.

Rep: Așadar, în opinia dumneavoastră, raportul MCV vine cu o obligativitate pentru România de a transpune recomandările de acolo...

H.D: Sigur. Ce induce în eroare este acest termen de recomandare. Dar, recomandarea vine ca noțiune în ideea unei cooperări între Comisia Europeană și statul român. O dată adoptate de Consiliul Europei, România ar trebui să își pună serios problema unei implementări ale acestor recomandări. Să știți și să știe și ascultătorii RFI, de fapt, aceste recomandări sunt adoptate în raport cu actele primordiale ale Uniunii Europene, cu Tratatul privind Uniunea Europeană, cu statutul privind drepturile și libertățile fundamentale la nivelul Uniunii Europene. Aceste recomandări nu ies din linia actelor fundamentale ale Uniunii Europene.

Rep: Poate ar trebui să amintim aici și o altă poziție a Curții Constituționale pe acestă chestiune. Judecătorii Curții transmiteau printr-un comunicat Comisiei Europene, chiar în martie anul acesta, că nu mai dorește Curtea Constituțională să fie implicată în discuțiile privind raportul MCV. Cum să interpretăm această decizie?

H.D: Este o decizie instituțională. Până la urmă, statul român,în discuțiile cu Comisia Europeană este reprezentat de Guvern. Nu e reprezentat nici de CSM, nici de Curtea Constituțională. În acord cu acea decizie din 2006, adoptată de Comisia Europeană, prin care a instituit Mecanismul de Cooperare și Verificare și în raport cu Constituția României, este corect. Potrivit acelei decizii din 2006 a Comisiei Europene, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene din 14 decembrie 2006, Guvernul este reprezentantul statului român în discuțiile pe acest Mecanism de Cooperare și Verificare cu Comisia Europeană. Pe de altă parte, se spune și în actualul raport, dar și în alte rapoarte MCV, că Guvernul trebuie, la rândul lui, să instituie un mecanism intern de cooperare și verificare între instituțiile care au partajate atribuții în raport cu justiția, inclusiv cele cuprinse de recomandările rapoartelor MCV.

Judecătorul Horațius Dumbravă, fost membru al CSM, despre rapoartele MCV
365