Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Victor Negrescu: ”E simplu să mergi la un microfon... Dar e degeaba, dacă nu câștigi respectul”

victor_negrescu.jpg

Image source: 
Facebook / Victor Negrescu

Victor Negrescu a demisionat săptămâna trecută din funcția de ministru delegat pentru afaceri europene. El explică la RFI circumstanțele acestei demisii și vorbește despre situația de după raportul critic privind MCV.

”Eu sunt un pro european convins. Am declarat acest lucru de foarte multe ori. Am spus foarte clar că mă opun oricăror inițiative care vin contra acestui parcurs european al României”

”Punctul de vedere pe care l-am exprimat se baza pe tradiția europeană, pe cutumele europene în ceea ce înseamnă gestiunea președinției. În final, decizia fost alta”.

”Este foarte simplu să mergi la un microfon sau eu acum să spun că vom face și vom drege. Și eu îmi doresc ca România să fie respectată în plan european. Dar degeaba spun acest lucru dacă nu câștig respectul. Asta înseamnă și mecanismul de cooperare și verificare”.

”Calea dialogului este cea mai bună. Eu am și acest rol de a avea o legătură mai strânsă cu reprezentanții stângii europene. Aud și punctele lor de vedere, îngrijorările lor. Le transmit mai departe”.

 

Reporter: Bine v-am găsit. Vă propunem o ediție specială consacrată acestei crize apărute pe ruta București-Bruxelles, după ce, marți, România a fost aspru criticată și în raportul MCV al Comisiei Europene și în Parlamentul European a fost supusă unei rezoluții critice. Totul vine într-un context politic și așa încărcat la București, marcat de o demisie la nivel înalt. Este vorba de demisia Ministrului delegat pentru afaceri europene, Victor Negrescu. Domnul Victor Negrescu este împreună cu noi la această oră. Bun venit la RFI.

Victor Negrescu: Bine v-am găsit.

Rep: Bun venit, din nou la RFI, într-un moment destul de delicat, dar trebuie să discutăm și să punem lucrurile pe masă. Ați demisionat la sfârșitul săptămânii trecute. Apoi, ați explicat pe rețelele de socializare că pregătirile pentru președinția României, care va începe la 1 ianuarie, sunt în grafic. Doamna Prim-ministru Viorica Dăncilă, ne-a asigurat, marți seară, într-o intervenție televizată, că pregătirile merg bine, că totul este în regulă. Atunci, care a fost problema?

V.N: Pregătirile sunt în grafic. România este pregătită pentru președinția Consiliului Uniunii Europene. Acest lucruri este extrem de important și trebuie să fie menționat de fiecare dată. Am auzit că suntem pregătiți și prin prisma lucrurilor declarate de doamna Prim-ministru și a celor transmise de către MAE. Săptămâna trecută, chiar îl auzeam pe Președintele României care spunea că ne pregătim pentru o președinție rezonabilă și că, într-adevăr, colaborarea în domeniul afacerilor europene este una care pare a merge în direcția pozitivă. Săptămâna trecută mi-am pus mandatul la dispoziția primului nimistru, în așa fel încât să decidem împreună dacă, pe mai departe, mergem în aceeași direcție și împărtășim o viziune comună despre ce înseamnă gestiunea afacerilor europene și această președinție. Concluzia fost că există o discrepanță între opiniile noastre. Eu respect decizia primului ministru. Am decis că este mai bine să fac un pas în lateral, în așa fel încât ideile pe care le am și le transmit de foarte mult timp să poată fi transmise mai departe dintr-o altă postură.

Rep: La ce s-au referit aceste diferențe de vederi?

V.N: Am explicat aceste lucruri în interiorul PSD. Am discutat și cu doamna Prim-ministru și cu președintele PSD. Am explicat în detaliu. Unele lucruri se pot spune, sunt informații publice. Altele țin de discuții care s-au purtat în ședința de guvern chiar la un capitol confidențial, unde nu toate lucrurile pot fi vehiculate. În definitiv, discuțiile care s-au purtat în ultima perioadă țin de viziunea politică. Eu sunt un pro european convins. Am declarat acest lucru de foarte multe ori. Am spus foarte clar că mă opun oricăror inițiative care vin contra acestui parcurs european al României. Cred că există o serie de valori, cutume, tradiții comune la nivel european care trebuie respectate pentru că îmi doresc o Românie foarte puternică la nivel european tocmai dacă respectă aceste principii comune și le folosește în sensul intereselor noastre atât naționale, cât și europene.

Rep: Sugerați că au existat inițiative care au fost alături cu valorile europene?

V.N: Nu spun lucrul acesta. Spun doar că există niște practici, că există niște exigențe profesionale pe care le am și le-am avut peste care nu am putut trece. Decizia mea a fost una extrem de rațională și de responsabilă. Trebuie să susții ceea ce crezi, să îți aperi principiile indiferent de situație. Pentru mine nu este important să am o funcție. Nu este important să stau acolo doar de dragul de a ocupa o poziție. În final, am văzut că colegii au înțeles acest lucru. Eu sunt implicat la nivelul PSD de foarte mult timp. Coordonez o structură, PES activist România, compusă din peste 10.000 de membri. Lumea cunoaște viziunea mea despre Europa. Sunt convins că împreună cu echipa din PSD putem să facem în așa fel încât să avem și mai multe desbateri despre ce viziune ar putea să fie cea oprtună în ceea ce înseamnă relația cu Uniunea Europeană.

Rep: Îmi dau seama că poate sunt niște detalii pe catre nu le puteți face publice, așa cum spuneați pot figura la agenda nepublică a discuțiilor politice. Dar, dați-mi voie să vă spun că v-ați ciocnit de anumite atitudini ce nu sunt în linie cu anumite valori europene în care și dumneavoastră credeți. Să îmi spuneți dacă greșesc.

V.N: Pot spune că aveam o altă viziune și alte idei. Am exprimat această poziție. Au fost discuții și aceasta a fost concluzia rezonabilă. Este foarte important ca toți cei care activează pe fiecare componentă guvernamentală să meargă în aceeași logică, în aceeași direcție. Eu voi sprijini pe mai departe activitatea echipei noastre social democrate și sunt convins că poate pe viitor o să mai avem discuții și poate data viitoare, ideile pe care le transmit eu vor fi cele care vor fi îmbrățișate în final.

 

Rep: A existat o reuniune la nivel guvernamental vineri. Așa a scris presa. S-a spus că în urma acelei discuții mai tensionate v-ați dat demisia. Dumneavoastră să îmi confirmați dacă lucrurile stau așa sau nu. Și în acea întrunire s-au văzut aceste diferențe de opinie despre care ați vorbit?

V.N: A fost o discuție, nu aș putea spune tensionată, despre anumite concepte fundamentale în ceea ce înseamnă domeniul afacerilor europene și modul în care trebuie să abordăm dosarele europene. Mi-am exprimat punctul de vedere din experiența mea, din cunoștințele mele. Punctul de vedere pe care l-am exprimat se baza pe tradiția europeană, pe cutumele europene în ceea ce înseamnă gestiunea președinției. În final, decizia fost alta. Respect opiniile colegilor mei. Respect foarte mult opinia doamnei prim-ministru, care a decis în acest sens. S-au căutat soluții în așa fel încât să găsim o variantă de a continua împreună. Din nefericire, soluția finală a rămas aceeași prezentată și adoptată în Guvern. În ședința de guvern s-au întâmplat toate aceste lucruri. Am remarcat în spațiul public mai multe intervenții care spuneau că a fost după, că a fost pe culoar, că nu a fost atât de important. Fiecare își imaginează cum dorește, dar vă spun că a fost în ședința de guvern și pentru mine a fost foarte important.

Rep: În acest sens se vor schimba anumite priorități politice ale României o dată cu plecarea dumneavoastră? Aici a intervenit această neînțelegere.

V.N: Eu nu pot să vorbesc despre aceste lucruri. Probabil că cei care vor decide în perioada următoare urmează să prezinte viziunea lor și ce anume sau cum cred dânșii că trebuie să abordeze aceste chestiuni. Așa cum am spus-o și în primele zile după acest eveniment, cred că aceste elemente trebuie discutate în echipă. Cred foarte mult în ideea de echipă. Discutăm la nivelul Guvernului dacă suntem membrii ai Guvernului. Discutăm la nivel de partid dacă suntem reprezentanți ai PSD. În această logică, probabil că o să mai avem discuții la nivelul PSD desper aceste opțiuni pe care eventual le-am putea adopta sau nu.

Rep: În acea discuție s-a abordat cumva și chestiunea răspunsului pe care Guvernul ar trebui să îl dea fațpă de raportul MCV sau față de rezoluția din Parlamentul European? Bănuiesc că știați la momentul respectiv că urma un raport MCV extrem de critic și o rezoluție negativă la adresa României în Parlamentul European.

V.N: Subiectul nu a fost acesta. A fost un subiect referitor la modul de abordare al dosarelor politice europene. Așa cum am spus, a fost vorba și despre tradiții, cutume și lucrurile deja pregătite în acest sens. Ați vehiculat dumneavoastră și ați spus, raportul MCV a fost tratat cu foarte mare seriozitate la nivel guvernamental de toate instituțiile abilitate. În sensul acesta Ministerul Justiție, cu sprijinul echipei de la Afaceri europene a căutat să colaboreze cât mai strâns cu reprezentanții Comisie Europene pentru a ajunge la un numitor comun și la un punct de vedere cât mai apropiat. Este un lucru natural. Cel puțin în ultimul an și jumătate, de când am început să am aceste atribuții, am căutat să intensific colaborarea cu partenerii europeni, schimbul de idei. Nu înseamnă că aveam tot timpul aceași viziune. Nu înseamnă că trebuia să fim cu toții de acord, dar este foarte important să menții dialogul. Este o opinie fermă de-a mea. Singura cale către apărarea intereselor noastre este să poți dialoga, să fii prezent, să te exprimi, să-ți expui punctele de vedere, să prezinți argumente. Despre asta este vorba într-o democrație consolidată, europeană. Înseamnă să fim capabili să ne ascultăm și mai ales să ne prezentăm adecvat punctele de vedere.

Rep: Cum vă explicați că acest raport a ieșit atât de rău în ceea ce privește România? România a devenit ultima din UE. Vedem că Bulgariei i se oferă perspectiva ieșirii din MCV. România are cel mai negativ raport de când a aderat la UE.

V.N: Au fost rapoarte pozitive, rapoarte mai puțin pozitive în ultimii ani. Ca și dumneavoastră, analizez ceea ce scrie acolo. Sunt anumite lucruri pe care le privesc cu îngrijorare. În același timp, cea mai bună soluție în fața unor astfel de documente europene este să vii cu contra argumente. O parte au fost deja prezentate. O parte au fost deja trimise Comisiei Europene. Trebuie să continuăm acest efort și să ne asigurăm că obiectivele fixate prin MCV sunt tangibile, pot fi îndeplinite, sunt realiste și corespund și cu legislația europeană și cu legislația națională. Cred că doar prin dialog putem ajunge la un numitor comun. Cred că nu este în intereseul nimănui să avem o dezbatere continuă sau un conflict. Nu acesta ar trebui să fie scopul. Cred sincer că este vorba despre un mecanism de cooperare. Ideea de cooperare este esențială, cu scopul ca acest mecanism de cooperare să se tremine la un moment dat pentru că este aplicat doar României și Bulgariei.

Rep: Considerați că răspunsurile care au fost date până acum de către Guvern sau de către lideri ai coaliției majoritare au fost în această direcție sunt și răspunsurile potrivite?

V.N: În primul rând nu pot evalua răspunsurile. Acestea au fost formulate fie de Ministerul Justiției, fie de reprezentanții Parlamentului din comisiile de specialitate. Pot spune că în măsura în care am putut să influențez acest lucru a existat un dialog. Acest lucru este esențial. Nu știu ce se va întâmpla de acum încolo, dar dialogul a fost menținut. Cred că acest lucru a caracterizat într-un sens pozitiv activitatea și acțiunea României din ultima perioadă. Vom vedea ce se întâmplă de acum încolo. Mi-aș dori ca disponibilitatea la dialog să fie menținută.

 

Rep: Ce credeți că așteaptă Comisia Europeană și statele membre de la România în acest moment?

V.N: Cred că România are în față o foarte mare provocare, președinția noastră la Consiliul Uniunii Europene, pe care trebuie să o tratăm cu foarte multă maturitate, în limita și logica tradițiilor președințiilor anterioare. România trebuie să realizeze că o dată cu ieșirea Marii Britanii din UE va deveni al șaselea stat ca pondere, ceea ce înseamnă că trebuie să facă și mai mult pentru ceilalți. De la România se așteaptă să fie un stat stabil, cu o viziune foarte clară despre sine, dar și despre viitorul comun european. Aceste lucruri nu sunt ușoare. Pot părea fraze simbolice, dar, în realitate, descriu foarte bine și un lucru pe care îl resimțim noi, de aici, din România. Noi trebuie să facem lucrurile pentru noi, în primul rând, nu pentru că alții ne cer aceste lucruri. Cu siguranță, dacă ne uităm un pic, de principiu ar fi o simbioză. Ne dorim ceea ce, de principiu își doresc și partenerii europeni pentru noi.

Rep: În ultima vreme pare o îndepărtare, cel puțin la nivel de discurs, între liderii coaliței guvernamentale și Bruxelles, Comisia Europeană, statele membre, mai ales marile cancelarii. Vedem o respingere chiar în termeni foarte duri. De exemplu, domnul Șerban Nicolae a spus „Comisarul Crețu să se delimiteze de raportul MCV. Să aleagă între România și Bruxelles.”. Este o atitudine din interiorul partidului de guvernământ. Domnul Florin Iordache a avut iarăși o atitudine foarte dură, „declarație de neatârnare”. A spus-o la tribuna Parlamentului. Cam acestea sunt reacțiile. De aceea vă întrebam dacă le vedeți potrivite.

V.N: În primul rând, acest mecanism de cooperare și verificare a fost introdus o dată cu aderarea țării noastre la Uniunea Europeană. Din nefericire, aș putea spune că atunci s-a greșit. Alte state și mă refer la Croația, care a derat după România și Bulgaria, nu au acceptat un astfel de mecanism. În negocierile pentru aderare au găsit soluții în așa fel încât să ofere garanții cu privire la independeța justiției și tot ce înseamnă echilibrul putreilor în stat. Din nefericire, noi nu am găsit această soluție. S-a implementat acest mecanism la care trebuie să răspundem, pe care ni l-am asumat. Cred că scopul nu e să facem declarații doar de dragul de a face declarații. Scopul este să găsim soluții. Eu tot timpul am fost foarte constructiv. Scopul e să ne asigurăm că acest mecanism de cooperare și verificare se va finaliza. Din nefericire, este folosit în diferite circumstanțe și nu tocmai fericite pentru România.

Rep: Dar condițiile au fost puse de Comisia Europeană.

V.N: Este important ca cele 12 recomadări să fie foarte clare. Vă reamintesc că cele 12 recomandări nu erau îndeplinite nici în 2016, nici pe timpul altor guvernări, fie de dreaptra, fie de stânga, de centru sau apolitice. Se pare că actorii politici și experții noștri nu au găsit încă soluția pentru a răspunde în mod efectiv la aceste recomandări și a scădea nivelul de îngrijorare. Tot dialogul este soluția. Nu există alta. Este foarte simplu să mergi la un microfon sau eu acum să spun că vom face și vom drege. Și eu îmi doresc ca România să fie respectată în plan european. Dar degeaba spun acest lucru dacă nu câștig respectul. Asta înseamnă și mecanismul de cooperare și verificare. Sau în alte formate, trebuie să câștig respectul și să îi conving pe ceilați că răspunsurile mele sunt cele corecte. Care sunt răspunsurile pe care noi le oferim ca stat pentru a asigura că avem un echilibru al puterilor în sta sau o justiție îndependentă? Sunt mai multe formule. Sunt mai multe variante în plan european, dar trebuie să explicăm varianta pe care noi o propunem în mod corespunzător.

Rep: Vi se pare că este un deficit de încredere la nivel european față de România în acest moment?

V.N: Mi se pare că e un deficit de încredere în noi. Noi nu avem încredere în noi. Atunci când te afișezi la nivel european și ești incapabil să oferi argumente însemană că ai o problemă de încredere în tine. Cred că România ar trebui să fie, mai întâi, sigură pe sine. Siguranța înseamnă că trebuie să fii foarte calm, foarte bine documentat și echilibrat și să le prezinți argumentele. Așa vei câștiga mai multă încredere din partea partenerilor europeni.

Rep: Cum v-ați simțit, ca social democrat, ca fost membru al Parlamentul European și al grupului social democrat al Socialiștilor și Democraților din Parlamentul European, când ați văzut că aproape în totalitate grupul din care și dumneavoastră ați făcut parte a votat pentru rezoluția critică la adresa României? Vă îngrijorează acest lucru?

V.N: În primul rând cred că trebuie explicat că astfel de rezoluții au mai avut loc în Parlamentul European. În Parlamentul European avem reprezentanții tutror familiilor politice europene. Este vorba despre o dezbatere politică și despre anumite mesaje politice pe care Parlamentul European dorește să le transmită. Cu ocazia acestor dezbateri fiecare europarlamentar își poate prezenta viziunea și punctul de vedere, ceea ce s-a și întâmplat. În final, ca urmare a dialogului între partidele politice, s-a ajuns la o formă a rezoluției care a preluat argumente venite din toate părțile. Cred că acest lucru merită a fi evocat. Mi-aș fi dorit să nu ajungem acolo, așa cum au spus și reprezentații coaliției și doamna Prim-ministru și Președintele României. Cel mai probabil ar fi fost mai bine ca această rezoluție să nu aibă loc pentru a ne asigura că această viziune a Parlamentul European nu este transformată în ceva asociat cu imaginea noastră de țară. Am văzut că o bună parte din social democrați au votat pentru rezoluție. Și-au prezentat argumentele în acest sens și au reușit, inclusiv să introducă amendamente în rezoluția finală, care corespund viziunii pe care o are Partidul Social Democrat în momentul de față.

Rep: Dar nu resimțiți o anumită izolare a PSD printre colegii săi de familie politică? Să nu uităm că au mai fost niște rumori în acest sens, inclusiv și cred că e un moment important peste care societatea românească a trecut destul de ușor în campania care a precedat referendumul din octombrie.

V.N: Eu sunt un social democrat convins. Cred că nu prea există critici la adresa valorilor pe care le am și a ceea ce susțin. În acest sens, cred că, evident, PSD trebuie să fie foarte mândru de ceea ce reprezintă, de identitatea sa de stânga, care are o istorie atât la nivel european, cât și la nivel național. Această istorie trebuie să ne împingă să fim capabili, în continuare, să dialogăm, să ascultăm, să ne poziționăm, să venim cu viziunea noastră, să explicăm partenerilor noștri, chiar și atunci când poate e mai greu acest lucru. Calea dialogului este cea mai bună. Eu am și acest rol de a avea o legătură mai strânsă cu reprezentanții stângii europene. Aud și punctele lor de vedere, îngrijorările lor. Le transmit mai departe. Speranța mea este, ca acum, după toate acete discuții și dispute, să ajungem la un numitor comun. E singura soluție dacă vom continua în aceeași direcție împreună.

Rep: Înțeleg că sunteți adeptul deschiderii unui dialog și nu a continuării acestei atmosfere de confruntare între România și parteneri.

V.N: Cred că România nu e în niciunfel de dispută cu nimeni. Nu e vorba despre asta în acest moment. Nu ar trebui să fie vorba despre acest lucru. E foarte ușor să folosești un microfon și să fii vehement, dar cred că adevărații oameni de stat sunt cei care își asumă responsabilitatea și renunță la propriile orgolii pentru a găsi o soluție constructivă. Asta cred că trebuie să se întâmple și în acest moment.

Rep: Deocamdată văd că se invocă posibilitatea ca România să atace raportul MCV la Curtea de Justiție a Uniunii Europene. Ați recomanda această variantă?

V.N: Aș recomanda să analizăm juridic foarte bine cum stau lucrurile și dacă aceasta este varianta optimă. Cred că România poate, prin dialog, să găsească și alte soluții în afară de aceasta. Oricând, pe alte subiect, o țară poate apela la Curtea de Justiție a Uniunii Europene pentru adoptarea unor măsuri. S-a mai întâmplat, mai rar, dar s-a mai întâmplat. Însă cred că specialiștii trebuie să discute aceste lucruri. Cred că trebuie spă fim capabili să trecem peste subiectivismul de moment, entuziasmul sau energiile pozitive sau negative și să gândim foarte bine fiecare pas pe care îl facem, mai ales că facem acești pași în numele României. Revin la ce vă spuneam, responsabilitate. Nu e un cuvânt mic. E un cuvânt extrem de important, care ar trebui să însemne ceva. Înainte să spui ceva trebuie să vezi dacă este posibil. Înainte să faci un pas ar trebui să te gândești care sunt consecințele, mai ales care sunt consecințele pentru țară. Sunt convins că există suficient de multă maturitate politică la nivelul celor care decid, în așa fel încît să se adopte soluția rezonabilă, cea care va apăra interesele noastre naționale și în același timp va transmite un mesaj foarte precis și clar partenerilor europeni.

Rep: Sunteți de acord cu ideea, care se vehiculează tot mai mult în spațiul public, anume că România se află în acest moment în cel mai nefericit moment după aderarea la Uniunea Europeană, politic vorbind și în relația cu partenerii? La asta mă gândesc.

V.N: Eu am spus-o și în urmă cu câteva luni. Este timpul să ne calmăm, să ne gândim la soluții. Sunt necesare reforme în România, în multe domenii, fie că vorbim despre domeniul economic, fie că vorbim despre justiție sau de alte aspecte.  Este foarte clar. Lucrurile nu sunt perfecte și nu par să meargă într-un sens pozitiv. Trebuie să găsim soluțiile. Partidele de guvernământ au venit cu propuneri, le-au discutat. Cei de la alte partide trebuie să vină și ei cu probleme și trebuie să găsim o soluție rezonabilă la toate aceste lucruri. Nu este ușor. Calea dialogului, a consensului despre care am tot vorbit în ultima perioadă nu este una tocmai ușoară. Aici vorbim despre țară. Nu mai vorbim doar de noi. Eu sunt un social democrat convins și voi apăra mereu această ideologie și convingerile pe care le am. Uneori mă gândesc că avem și un scop mai mare, mai important. Trebuie să vedem și ceea ce putem să facem pentru a apăra interesele noastre, despre care cred că sunt convergente cu cele europene. Soluția este aceea prin care venim și punem pe masă acele idei care în final pot acceptate de o majoritate cât mai largă.

Rep: Pe ce platformă s-ar putea realiza acest consens de idei, care probabil ar trebui să fie transpoartinic. Partidele vin și pleacă. Coalițiile se mai schimbă, dar anumite direcții trebuie să rămână.

V.N: Cred că PSD poate fi capabil să genereze consensul. Este cel mai mare partid din România. Are numărul cel mai important de parlamentari. Și a mai făcut acest lucru, consensul de la Snagov. Au fost acele întruniri care au generat aderarea țării noastre la UE și NATO. Știu că nu toată lumea vrea să își amintească, dar e o realitate. La inițiativa PSD, toate partidele, iar unele erau, la acel moment și eurosceptice, s-au pus în jurul aceleiași mese și au decis împreună aderarea la UE și NATO. Nu era în interesul tuturor. Nu era în interesul particular al fiecărui grup politic care a participat atunci, dar cu toții au stat la aceeași masă. Cred că PSD poate să își aducă aminte de acest moment important pentru istoria sa proprie și să vină cu un astfel de demers constructiv.

Rep: Dar mai e PSD acel apartid din urmă cu 20 și ceva de ani, când s-au reunit la Snagov? Am auzit în PSD, în ultimul an, niște luări de poziție care nu sunt cu nimic deosebite față de ceea ce auzim de la FIDESZ din Ungaria, de la PiS din Polonia, care nu sunt deloc social democrate. Nici nu pretind a fi. Ba chiar frizează Frontul Național din Franța sau Liga lui Matteo Salvini din Italia. Am auzit și vă sunt cunoscute astfel de luări de poziție. Chiar la microfonul RFI acum câteva zile un fost ministrul al PSD s-a exprimat în sensul acesta.

V.N: Convingerea mea fermă e că PSD poate fi acea forță politică constructivă și progresistă, mi-aș dori eu. Lupta mea politică este legată de aceste idei și de acete principii. Am început-o acum foarte mulți ani și rămân consecvent cu aceste idei. Aș putea lega acest lucru și cu discuțiile din ultimele zile. Dacă ai idei, principii, convingeri, nu trebuie să renunți niciodată la ele. Cel mai important lucru este ca atunci când te uiți în ochii oamenilor să fii sigur că ceea ce spui este ceea ce crezi și, mai ales, să te lupți pentru viziunea ta, pentru convingerile tale. Eu cred că PSD poate fi, așa cum am spus și mai devreme, acea forță constructivă la nivel național.

Rep: Așadar, credeți că o platformă puternic pro-europeană își mai are locul în PSD?

V.N: Cred că PSD este un partid care are convingeri pro europene în continuare. Acest partid a dus țara în NATO și în UE. Nu trebuie să se uite acest lucru. Este un motiv de mândrie. Asta nu înseamnă că vom sta cu capul plecat, că vom face tot ce ni se spune. Nimeni nu zice lucrul acesta. Poți să fii pro-european și sigur pe tine și să te aperi pentru punctele tale de vedere fiind în același timp extrem de constructiv, coerent, cu argumente și să reușești să îi convingi pe ceilalți că viziunea ta asupra țării tale, asupra Europei este cea corectă. Asta înseamnă dezbaterea democratică. Înseamnă să îți prezinți argumentele. Cred că PSD are în continuare resursele pentru a fi acet tip de forță politică.

Rep: Privind în urmă și la experiența recentă, nu vă pare rău că ați plecat din Parlamentul European, unde se face politică la un alt nivel? Pare să fie o altă ligă.

V.N: Am renunțat la madatul de europarlamentar pentru o foarte mare responsabilitate și răspundere. Am fost onorat. Sunt onorat că am făcut parte din Guvernul României și că i-am reprezentat acolo pe români și pe colegii mei din PSD. Cred că este important să iei astfel de decizii dacă vrei să te consideri un om politc responsabil. Nu funcțiile fac omul politic, ci omul politic face în așa fel încât viziunea sa să se traducă, ulterior, prin funcții pe care le poate îndeplini. Cred că nu contează locul pe care îl ai, nu contează atribuțiile pe care le ocupi sau care sunt date, important este să lupți pentru ceea ce crezi. Sunt convins că putem face politică europeană și aici în țară. Sper să nu mă înșel. Sunt convins că există foarte mulți care cred ca și mine și care pe mai deprte vor lupta pentru aceste convingeri pro europene și, zic eu, convingeri pro europene de stânga.

Rep: Ce aveți de gând să faceți de aici înainte?

V.N: Fac parte din conducerea PSD și vom continua discuțiile și dezbaterile în interiorul PSD espre ceea ce ne propunem să facem împreună. Ne pregătim pentru alegerile pentru Parlamentul European. Contează cu ce viziune vine PSD. Contează care este platforma noastră politică. Contează care sunt candidații pe care îi susținem la nivel european. Aceste lucruri vor fi în continuare discutate de noi toți.

Rep: Vreți să candidați din nou?

V.N: Cred că nu este vorba despre funcții, despre candidaturi. Tocami vă spuneam că am renunțat la mandatul de europarlamentar. Este vorba despre proiectul pe care îl propunem pentru această țară. Sunt convins că prin dialog în interiorul partidului vom găsi acel echilibru între ideile pro europene, pe care le împărtășesc foarte mulți dintre colegii mei și alte viziuni, care pot fi complementare, dar care trebuie să fie extrem de constructive.

Rep: Credeți că PSD va continua să joace un rol important sau va juca un rol important în viitor, în rândul social democrației europene, care, la rândul ei, la nivel euroepan, are probleme? I se prevede un număr și mai mic de membri în viitorul Parlament European.

V.N: Cred că pentru a continua să fim o forță politică puternică la nivel european, social democrația trebuie să își regăsească identitatea, să nu își uite valorile și să nu renunțe la principiile sale. Acest lucru este valabil pentru tot ce înseamnă construcția europeană în acest sens. Trebuie să discutăm despre aceste lucruri. Am remarcat la nivel europen că deja au fost lansate mai multe dezbateri, mai multe inițiative. Ne pregătim pentru un congres care va avea loc la începutul lunii decembrie, în care vom lansa platforma noastră politică, propunerea noastră de candidat comun. Cred că acele lucruri sunt extrem de importante și că românii și PSD trebuie să participe la acea dezbatere care are în prezent loc la nivel european.

Ascultă aici interviul integral:
409