Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Cum afectează ”WC-ul din fundul curții” democrația?

wc.jpg

Image source: 
PxHere

România conduce detașat într-un clasament al locuințelor cu toaleta în afara casei, fără acces la apă curentă. Date oferite de Eurostat arată că aproximativ o treime din gospodăriile din țară sunt în această situație. ”Datele exprimă de fapt un simptom al societății românești, cu ramificații în multe direcții”, explică la RFI sociologul Romeo Asiminei, conferențiar la Universitatea Alexandru Ioan Cuza din Iași.

În fiecare an, la 19 noiembrie, se marchează Ziua mondială a toaletei (World Toilet Day), cu scopul de a atrage atenția asupra faptului că circa 2,4 miliarde de persoane din populația globului trăiesc fără acces la toalete (WC-uri), în ciuda dreptului recunoscut la apă și igienă.

La nivelul Uniunii Europene, conform ultimelor date, după România (29,7%) în clasamentul statelor cu cele mai slabe dotări sanitare se află Bulgaria, în care 16,7% din populaţie trăia în locuinţe fără baie racordată la apă. Urmează în acest top nefericit Lituania (12,2%), Letonia (10,0%), Estonia (6,1%) și Ungaria (3,9%).

În cazul României, procentul de 29,7% este în scădere față de 2016, când acest indicator era la 32,6%.

Media europeană se situează mult sub procentul din România (2,4%).

Țările care stau cel mai bine la acest capitol sunt Luxemburg, Spania și Germania, unde procentul este de aproximativ 0,1%.

Sociolog: Exercițiul democratic, afectat de simptomele sărăciei

Sociologul Romeo Asiminei, conferențiar la Universitatea Alexandru Ioan Cuza din Iași, explică într-un interviu acordat RFI că ”aceste date exprimă de fapt un simptom al societății românești, cu ramificații în multe direcții”.

”Azi, în România, aproape jumătate din populație locuiește în mediul rural. Marea majoritate a acestor locuințe nu sunt racordate la beneficiile modernității: apă curentă, canalizare. (...) Câte școli sunt în România care nu au toaletă racordată la apă curentă și canalizare? Cum să ceri performanță de la sistemul de învățământ?”, se întreabă retoric sociologul.

Romeo Asiminei mai subliniază că ”toate aceste lucruri se transpun și în ceea ce numim exercițiu democratic, participare politică, cultură civică, proces electoral”.

Ascultă:

Sociologul Romeo Asiminei, conferențiar la Universitatea Alexandru Ioan Cuza din Iași, despre sărăcie și democrație