Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Pagina de istorie: Consiliul Dirigent sau cum au preluat românii administrarea Transilvaniei

consiliul_dirigent.jpg

Membri ai Consiliului Dirigent - Rândul de jos, de la stânga la dreapta: Alexandru Vaida Voevod, Ștefan Cicio Pop, Iuliu Maniu, Vasile Goldiș, Aurel Vlad. Rândul de sus: Iosif Jumanca, Romul Boilă, Valeriu Braniște, Victor Bontescu, Dionisie Florianu, Ioan Suciu, Aurel Lazăr, Emil Hațieganu, Ion Flueraș.
Image source: 
wikipedia.org / public domain

În zilele de după 1 Decembrie 1918, românii din Transilvania se găseau în fața unei primejdii imense. Marea Unire încă nu fusese recunoscută în plan internațional, administrația din Transilvania era în mâinile Ungariei, iar unități maghiare din fosta armată imperială încercau să preia controlul prin forță asupra teritoriilor unite cu Regatul României. Mai mult, Banatul era revendicat de Serbia, iar Maramureșul de Ucraina. Armata Regală Română încă nu ajunsese la Alba Iulia. În aceste condiții, sarcina de a înfăptui practic Marea Unire a fost asumată de Consiliul Dirigent al Transilvaniei, condus de Iuliu Maniu.

În data de 2 decembrie 1918, Marele Sfat Național Român, care acționa ca un veritabil Parlament al Transilvaniei, a decis numirea unui executiv regional autonom. Consiliul Dirigent al Transilvaniei a evitat să ia denumirea de Guvern, pentru a fi evident că este o instituție tranzitorie, până la deifinitivarea Unirii.

Consiliul Dirigent era format din 15 membri și era organizat sub forma a 12 resorturi, echivalentul ministerelor. Trei membri, care nu se aflau în Transilvania, nu au primit responsabilitatea vreunui portofoliu. În Consiliu intrau reprezentanți ai Partidului Național Român, ai Partidului Social-Democrat și personalități independente.

Iuliu Maniu era președintele Consiliului Dirigent, secondat de patru vicepreședinți: Vasile Goldiș, Alexandru Vaida-Voevod, Ștefan Cicio-Pop și Aurel Lazăr. La conducerea armatei formate din voluntari români ardeleni și bănățeni a fost numit generalul Ioan Boeriu, iar decretul de numire prevedea clar faptul că această armată este parte integrantă a Armatei Regale Române. De asemenea, Consiliul Dirigent a reorganizat administrația Transilvaniei.

Pentru că funcționarii maghiari au refuzat să depună jurământul de credință față de Regele Ferdinand I al României, ei au fost înlocuiți cu intelectuali români. 420 de preoți greco-catolici și ortodocși, 180 de medici și 600 de avocați au preluat voluntar sarcini administrative. De asemenea, Consiliul a decis reorganizarea Universității din Cluj, precum și înființarea Operei și a Teatrului Român, a Grădinii Botanice și a altor instituții.

Consiliul Dirigent a desemnat trei ardeleni ca miniștri fără portofoliu, pentru a reprezenta Transilvania în Guvernul din București și a desemnat delegați la Congresul de Pace de la Paris pentru a pleda pentru recunoașterea Unirii Transilvaniei cu Regatul României.

Până la întrunirea Parlamentului din 1919, Consiliul Dirigent a emis și decrete cu valoare de lege, inclusiv cele care vizau introducerea votului universal și reforma agrară. După întrunirea Parlamentului, Consiliul a continuat să facă doar acte de administrare.

În august 1919, Partidul Social-Democrat a decis încetarea colaborării cu Partidul Național Român, iar cei doi reprezentanți ai săi s-au retras din Consiliu. În locul lor au fost desemnați alți șefi de resort. Consiliul Dirigent al Transilvaniei și-a încetat activitatea în 4 aprilie 1920, când a fost dizolvat printr-un decret al generalului Alexandru Averescu, premierul României. Ca un fapt divers, Consiliul s-a întrunit la Alba Iulia, Sibiu și Cluj, iar una dintre ședințele sale a avut loc în trenul care îi ducea pe liderii ardeleni la București, pentru că toți membrii Consiliului Dirigent fuseseră aleși deputați în Parlamentul României.

 

Rămâneţi alături de noi la Pagina de istorie pentru a afla poveşti din trecut, dar şi pentru că presa de azi este ciorna istoriei de mâine.

Ascultați rubrica ”Pagina de istorie” în fiecare zi, de luni până vineri, dimineața de la 8.30 și de la 9.55 și după amiaza de la 17.20, numai la RFI România

Toate edițiile rubricii Pagina de Istorie: http://www.rfi.ro/tag/pagina-de-istorie

Rubrica Pagina de istorie din 3 decembrie 2018
151