Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Uniunea Europeană în derivă : retrospectiva europeană 2018

p038405-696641.jpg

Summit UE 2018
Jean-Claude Juncker si Charles Michel, doi dintre mai marii Europei care si-au pierdut carisma
Image source: 
European Union, 2018

Comisia Europeană și-a luat,  în fine, în serios rolul de gardian al Tratatelor, în acest an în care statele membre ale UE au dat impresia ca se află in derivă socială și unele chiar s-au certat cu principiile democratice. Procesul Brexit, complet haotic, și-a continuat o parte din drum, iar Europa asistă la o schimbare brutală de generație printre liderii săi.

Angela Merkel a părăsit șefia CDU-ului , iar mezinul Europei, Emmanuel Macron se află in dificultate, la fel ca și un alt tânăr dinamic, belgianul Charles Michel. La ultimul summit UE al acestui an, s-a remarcat că cea despre care se credea că și-a pierdut orice credibilitate, anume Theresa May, era de fapt cu mult mai în formă decât colegii săi.

Schimbările din Germania, anunțate de ceva vreme, au pus Europa veche  într-o postură fragilă. In vest, Emmanuel Macron, Charles Michel, Mark Rutte, Xavier Bettel și alți lideri sunt pe cale să rămână fără protecție. 

In est, fragilele democrații europene se zdruncină încă de la începutul anului. România, Polonia, Ungaria sunt certate cu statul de drept, Comisia Europeană a fost în cele din urmă nevoită să iasă din toropeala care a cuprins-o în 2014 și a declanșat în martie procedura articolului 7 împotriva Poloniei.

Referitor la Ungaria și la România, Parlamentul European și-a luat și el rolul în serios din septembrie, votând declanșarea articolului 7 împotriva Ungariei și trecând o rezoluție dură la adresa României.

Iar România se pregătește acum de marele sau rol european, anume de preluarea coordonării acțiunilor UE pentru următoarele șase luni. 

Bugetul 2021-2027, care va fi adoptat anul viitor, a fost în mare parte descâlcit, la nivel tehnic, începând din primăvară, astfel încât acum la sfârșitul anului Președinția Austriacă a UE sa-I predea celei Române un instrument numai bun pentru negociere. O spunea cancelarul Sebastian Kurz în 14 decembrie la Bruxelles. 

In spatele declarației oficiale se ascund multe capcane iar cuțitele negocierii abia la anul se vor ascuți.

Iar Brexit, despre care se spera că vom știi mai multe în 31 octombrie când era prevăzut finalul negocierilor, este mai departe un dosar aflat în derivă. Un acord de retragere a fost adoptat de liderii UE în 25 noiembrie, dar el nu va trece, se pare, de Camera Comunelor, la Londra. 

S-a ajuns aici la o situație cel puțin ridicolă pe care UE nu și-o asumă (și de ce-ar face-o?). Au spus-o mai marii Europei, o repeta și premierul luxemburghez săptămâna trecută la Bruxelles, Brexit a fost alegerea britanicilor, nu a europenilor...

In acest fel, Londra se desparte de UE în martie 2019 fără ca niciunul din domeniile de cooperare și mai ales dreptul cetățenilor sa fie reglat sau cât de cât pus la punct. 

Si fiindcă vorbim de cetățeni, unde se află ei în tot acest tumult de dosare europene? Singurele care-I interesează pe cetățeni acum sunt fiscalitatea și migrația, ambele având un impact asupra calității lor de viață. 

Mișcările anti migrație se multiplică pe fundalul scăderii dramatice a numărului de migranti și a creșterii măsurilor împotriva migrației. Iar agitațiile sociale împotriva creșterii accizelor la carburanți au dus la nașterea mișcării “Vestelor galbene”.

Această formă de revoltă, care în Franța a luat alura unui mai 68 cuprinzând toate paturile societății, găsește Europa din nou nepregătită și mai departe ca niciodată de oamenii de rând. 

Pe când la vârful Europei , oameni mai mult sau mai puțin cu prestanță de lideri învârt în discursuri sume imense și promit bunăstare cui vrea s-o creadă, în stradă se exprimă neîncrederea și teama de ziua de mâine. 

Anul european 2018 se încheie în mod trist și cu constatarea ca cei care fac legătura între clasa politică și cetățean, ziariștii, sunt percepuți acum ca vehiculatori de minciuni, partizani și aserviți. Vestele galbene i-au luat drept țintă, politicienii îi disprețuiesc și în același timp, cu fățarnică durere, îi ridică în slavi pe cei care-și pierd viața pe altarul informației.

Un ziarist omorât în Slovacia în februarie, alți doi împușcați la Strasbourg în cursul atentatului din 11 decembrie, bilanțul este îngrijorător pentru UE de astazi în care și corupția și terorismul nu doar că nu regresează, ci par a se instala pentru mult timp.