Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Italia - retrospectiva anului 2018

italia.jpg

Un Fiat 500 în fața Colosseumului de la Roma
Image source: 
REUTERS/Stefano Rellandini

Anul 2018 începe în Italia cu finalul legislaturii de un an și jumătate a executivului condus de Paolo Gentiloni, perioadă în care deja numărul debarcărilor migranților dinspre Libia începe să se micșoreze, în urma unui pact cu guvernul din Libia.

În martie au loc alegerile electorale, cu rezultate surprinzătoare pentru Peninsulă: Mișcarea populistă 5 stele a lui Luigi Di Maio obține 32% din voturi, centru-dreapta cu Liga lui Matteo Salvini - 17% și Forza Italia a lui Silvio Berlusconi - 14%, în veme ce Partidul democrat de stânga a lui Matteo Renzi doar 19%. Însă numai după câteva luni de tratative – la începutul lunii iunie își începe activitatea guvernul condus de actualul premier Giuseppe Conte, susținut de Mișcarea 5 stele și de Liga. Apar și primele măsuri: vicepremierul și ministrul de interne Matteo Salvini închide porturile pentru navele organizațiilor non guvernamentale care salvau migranți în Marea Mediterană, spre indignarea Maltei, dar și a altor țări din Uniunea Europeană care au fost constrânse să îi preia pe migranții ilegali pe teritoriul lor. Astfel numărul migranților care au ajuns în Italia în 2018 până la 17 decembrie - de 24.000 de persoane – ceea ce înseamnă cu 87% mai puțin decât în 2016 și cu 91% mai puțin decât anul trecut, când se înregistrau 119.000 de extracomunitari.

Ministrul de interne Matteo Salvini se ia însă și de migranții deja ajunși în peninsulă prin adoptarea în luna noiembrie a acestui an a decretului siguranta, care practic înlocuieşte permisele umanitare de sejur - eliberate în prezent unui număr de 25% dintre solicitanţii de azil pe o periadă de doi ani - cu alte permise, precum, între altele, cele de ”protecţie specială”, pe o perioadă de un an sau de ”catastrofă naturală într-o ţară”, pe o perioadă de şase luni. Decretul-lege prevede o procedură de urgenţă în vederea expulzării oricărui solicitant de azil care se dovedeşte ”periculos”. El reorganizeză de asemenea sistemul de primire a solicitanţilor de azil - 146.000 la sfârşitul lui octombrie -, care urmează să fie regrupaţi în centre mari, în urma unor măsuri care prevăd economii. În partea referitoare la securitate, decretul-lege al lui Salvini generalizează utilizarea pistoalelor electrice şi facilitează evacuarea clădirilor ocupate.

Din acest decret face parte și legea prin care cetățenii străini rezidenți în Italia de peste 60 de zile nu pot circula cu autovehiculele înmatriculate în alt stat, lege care a provocat o mare îngrijorare și în mijlocul celor peste 1.200.000 de români din Peninsulă.

Mai mult de atât, ministrul de Interne, Matteo Salvini, se ia și de mafia, declarând zilele trecute că singura modalitate de a stopa crima organizată este de a le ataca portofelul şi conturile bancare. Salvini susține că în câțiva ani mafia Camorra și 'Ndrangheta vor fi șterse de pe fața acestei frumoase țări.

Cele șase luni de guvernare ale guvernului populist de extremă dreapta de la Roma se încheie totuși pozitiv pentru Italia: după trei luni de negocieri, cu riscul să plătească sancțiuni disciplinare, premierul Giuseppe Conte a reușit să ajungă la un acord cu Comisia Europeană. Italia este gata să-și reducă deficitul pe 2019 de la 2,4% la 2,04% din PIB. Măsurile suplimentare găsite de Italia sunt de 10,25 de miliarde de euro.

Dacă nu ar fi luat masuri pentru a-și modera planurile de cheltuieli pentru anul viitor, pe care executivul UE le-a respins drept o deviere 'fără precedent' de la regulile zonei euro, Italia riscă acțiuni punitive din partea UE de peste 40 de miliarde de euro.

În 2018 însă Italia s-a confruntat și cu calamități naturale. Din cauza precipitațiilor abundente, 43 de persoane au murit la mijlocul lunii august după prăbușirea unei porțiuni a podului Morante din Genova și alte 30 de persoane au murit din cauza inundațiilor și alunecărilor de teren de la sfârșitul lunii octombrie. 
 

Ascultă AICI corespondența de la Roma