Dacian Cioloş: PSD să nu folosească acest moment rar în istoria ţării ca să-şi rezolve problemele în justiţie

Dacian Cioloş afirmă că „preşedinţia Consiliului UE pentru orice stat membru, deci şi pentru România e cea mai bună oportunitate de a-şi atinge şi afirma obiective legate de UE, de politici ale UE şi chiar legate de viitorul UE. Este totodată cea mai bună oportunitate de imagine pentru un stat membru în UE, pentru că timp de şase luni de zile, în practic toate capitalele, în toate Guvernele eşti prezent cu asigurarea moderării reuniunilor Consiliilor de Miniştri, se organizează o serie de reuniuni în România, care dau vizibilitate României şi România poate să fie pe agenda europeană cu idei, cu propuneri pe principalele domenii şi politici europene”.

Fostul premier consideră că „e chiar simbolic ceea ce s-a întâmplat ieri, câteva sute de cetăţeni în faţa Ateneului scandau lozinci, folosind cuvinte pe care le-au folosit şi lideri europeni în discursurile lor în Ateneu. Acest lucru arată faptul că societatea românească în marea ei parte este aliniată cu valorile europene. Din păcate, acest lucru nu se reflectă şi în activitatea Guvernului”.

Liderii UE au dat „semnale clare de deschidere” faţă de România

Dacian Cioloş aminteşte că „Liviu Dragnea şi lideri PSD vorbeau şi vorbesc de multe ori de aroganţa instituţiilor europene şi a şefilor europeni vizavi de România. În modul în care s-au prezentat cei trei lideri europeni aseară la Ateneu am văzut orice, numai aroganţă nu. Să ai oameni de la vârful UE, care citează din mari oameni de cultură români, să ai preşedintele Consiliului European, polonezul Donald Tusk, care vorbeşte într-o română aproape impecabilă pentru un străin pe întregul discurs sunt semne clare de respect faţă de România, faţă de poporul român, sunt semnale clare date de deschidere pentru un parteneriat”.

În opinia fostului comisar european, „cel mai bun lucru pe care miniştrii României puteau să-l facă în ultimele luni era să străbată capitalele europene, în primul rând să-şi stabilească nişte priorităţi şi nişte obiective foarte clare pe fiecare domeniu, pe fiecare sector european pe care se negociază texte legislative, să-şi stabilească nişte obiective politice pentru durata preşedinţiei, ce anume vor să obţină de la această preşedinţie, ce idei vor să introducă în aceste texte legislative, care idei să stea la baza unor compromisuri politice la nivel european şi apoi să străbată capitalele europene, să construiască majorităţi politice cu statele membre, ca să aibă susţinere politică în Consiliile de Miniştri, când se vor negocia aceste texte legislative. Fiecare ministru va trebui să organizeze un Consiliu de Miniştri informal în România, pe durata preşedinţiei şi pentru acest Consiliu de Miniştri informal agenda este sută la sută structurată de statul care asigură preşedinţia. Deci practic, pe agenda acestor şedinţe informale ale Consiliilor de Miniştri România ar putea pune orice subiect i se pare important şi relevant la nivel european din perspectiva României şi practic să aducă pe agenda europeană subiecte care interesează România (...). Eu am avut ocazia să particip la cam zece astfel de Consilii de Miniştri pe durata mandatului de comisar şi am fost de mai multe ori în situaţia aceasta în care în calitate de comisar participând la astfel de Consilii de Miniştri informale în diferite state membre, am preluat de pe agenda lor subiecte pe care apoi le-am pus pe agenda europeană. Asta înseamnă să-ţi joci rolul din plin de stat membru, care asigură preşedinţia Consiliului Uniunii, să te preocupe lucrul acesta, nu războiul politic intern, nu să scapi de justiţie câţiva lideri pe care-i ai şi să foloseşti inclusiv imaginea României în acest moment care o să revină probabil după 12-15 ani, să avem din nou preşedinţia, deci nu să foloseşti acest moment foarte rar în istoria ţării, ca să rezolvi problemele în justiţie ale unui lider politic al partidului de guvernământ”.