Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Fondurile UE și statul de drept: Parlamentul European și-a adoptat poziția

p038924-276914.jpg

fonduri UE euro
La origine, ideea era de a opri degradarea statului de drept în Ungaria si în Polonia
Image source: 
European Union, 2018

Sancționarea prin reducerea sau suspendarea fondurilor europene a celor care nu respectă statul de drept se concretizează. Parlamentul European a votat joi 17 ianuarie în favoarea legislației propuse de Comisia Europeană. Deputații europeni vor negocia acum cu capitalele UE forma finală a noii legislații.​

Vorbim aici despre protejarea fondurilor UE în state unde se observă că utilizarea acestora nu este adecvată.

Un control există și acum, dar Comisia Europeană a propus în mai 2018 ca el să fie mai aprofundat.

Astfel, Comisia, bazându-se pe experții săi și pe experți independenți – acompaniați de experți ai Parlamentului European, ar efectua analize ale respectării statului de drept în țările UE. In baza acestora, acolo unde se constată probleme grave și persistente în folosirea banilor europeni, Comisia poate decide suspendarea sau reducerea fondurilor. 

Ideea este a Germaniei și la origine ea viza Ungaria și Polonia care nu au avut probleme ca atare cu fondurile UE, dar care nu puteau fi convinse în alt mod să renunțe la discursurile anti europene.

Comisia Europeană și Parlamentul European au pus deci pe hârtie acest sistem de control elaborat în baza căruia se poate constata dacă execuția bugetului UE la nivel național este corectă, daca organismele de control anti fraudă și cele de control financiar funcționează normal, daca există o cooperare corectă cu OLAF, etc. 

In caz de probleme vădite, Comisia poate decide suspendarea angajamentelor de plată, întreruperea plaților eșalonate, întreruperea plătirii avansurilor de plată sau chiar suspendarea fondurilor. 

Banii nealocați prin aceste măsuri se pot întoarce în bugetul comunitar în baza unei decizii a Parlamentului European și a statelor membre. 

Măsurile sunt temporare, ele pot fi ridicate odată ce se dovedește că statul membru în chestiune a remediat problemele. Acest pas presupune o nouă verificare europeană și din nou implicarea decizională a deputaților europeni și a miniștrilor UE de finanțe. 

Proiectul de lege este însă incomplet în viziunea unora dintre deputații europeni. El nu face o legătură clară între severitatea sancțiunii și paguba adusă bugetului UE și nu se specifică diferitele cazuri în care frauda și corupția pun în pericol banii europeni. Aceste două aspecte lasă loc interpretărilor nedorite și pot slabi întregul proiect. 

Deasemenea, exista dubii asupra funcționarii viitorului mecanism de sancțiune care se suprapune cu prevederile articolului 7 al Tratatelor UE. Acesta prevede suspendarea dreptului de vot UE al unui stat membru certat cu statul de drept, dar menționează și posibilitatea sancțiunilor financiare.

Negocierile pe care Parlamentul European le va deschide cu statele membre pentru finalizarea textului vor fi dificile și vor diviza UE. In est, Ungaria, Polonia, România, Bulgaria și altele au criticat idea și vor încerca s-o dilueze.