Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Pagina de istorie: Ce nu a mai apucat să vadă Ion Rațiu - aderarea României la NATO și UE și restaurarea monarhiei

În ianuarie 2000, la Londra, se stingea din viață marele om de stat Ion Rațiu. Vreme de 50 de ani, el s-a remarcat drept unul dintre liderii exilului democratic românesc. Ion Rațiu a continuat să spere că România va redeveni democratică chiar și atunci când toată lumea din jurul său încetase să spere. Lupta sa este dusă mai departe acum de fiii săi, Indrei și Nicolae Rațiu, care patronează o serie de ONG-uri precum Centrul Rațiu pentru Democrație.

Ion Rațiu era descendentul unei lungi dinastii de lideri ai românilor din Transilvania. Familia sa fusese înnobilată de principele Transilvaniei, Gabriel Bethlen. Printre rudele sale se numărau dr. Ioan Rațiu, liderul mișcării memorandiste din 1892, canonicul Basiliu Rațiu sau protopopul greco-catolic al Turzii, Nicolae Rațiu, bunicul său patern. Bunicul său matern era Ion Codru-Drăgușanu, autorul Peregrinului transilvan.

Tatăl lui Ion Rațiu, dr. Augustin Rațiu, a fost avocat și primar al orașului Turda. Unchiul lui Ion Rațiu, diplomatul Viorel Tilea, fusese unul dintre apropiații lui Iuliu Maniu, apoi a devenit unul dintre oamenii de încredere ai Regelui Carol al II-lea.

În 1940, Viorel Tilea era șeful Legației României la Londra. El a solicitat angajarea lui Ion Rațiu la această legație, iar tânărul din Turda, care absolvise de puțină vreme Facultatea de Drept din Cluj, a traversat Europa cuprinsă de flăcările celui de-al Doilea Război Mondial pentru a ajunge la Londra.

Vreme de 50 de ani, Ion Rațiu nu a mai putut să revină la Turda. A rămas în exil după ce în România a fost instaurată dictatura național-legionară, apoi cea comunistă. În Anglia, Ion Rațiu a absolvit o nouă facultate, s-a implicat în activitatea unor organizații precum Free Romania Movement, care aveau drept scop scoaterea României de sub tutela Germaniei naziste și a devenit ziarist.

La microfonul Radio Londra, cum se numea atunci BBC, el încerca să transmită românilor informații din lumea liberă. Activitatea sa a continuat frenetic și după ce dictatura legionară a fost înlocuită cu cea militară a lui Ion Antonescu și după ce comuniștii au pus capăt încercării Regelui Mihai I de a restaura democrația în România.

Ion Rațiu nu s-a liniștit nici după ce s-a îmbolnăvit de TBC. Aflat la tratament în Elveția, el scria și plănuia cum să lupte împotriva comunismului. După ce a cunoscut succesul în afaceri, Ion Rațiu a început să editeze ziare anticomuniste, cu speranța că va menține vie atenția cancelariilor occidentale față de lupta pentru libertate a românilor. A colaborat cu principalele radiouri și publicații occidentale pentru a demasca ororile comunismului. Iar din 1984 a pus bazele Uniunii Mondiale a Românilor Liberi, care avea scopul de a coagula exilul românesc și de a lupta pentru eliberarea României.

Atunci când s-a produs Revoluția din 1989, Ion Rațiu s-a numărat printre primii întorși acasă. A candidat la președinția României. A eșuat, dar a fost ales deputat. În calitate de vicepreședinte al Camerei Deputaților, Ion Rațiu și-a folosit toate resursele pentru a ajuta România să revină la un parcurs european. Nu a trăit să își vadă realizate două dintre proiecte: aderarea la NATO și la Uniunea Europeană. Cel de-al treilea proiect al său, restaurarea monarhiei, nu a fost realizat nici azi. 

 

Rămâneţi alături de noi la Pagina de istorie pentru a afla poveşti din trecut, dar şi pentru că presa de azi este ciorna istoriei de mâine.

Ascultați rubrica ”Pagina de istorie” în fiecare zi, de luni până vineri, dimineața de la 8.30 și de la 9.55 și după amiaza de la 17.20, numai la RFI România

Toate edițiile rubricii Pagina de Istorie: http://www.rfi.ro/tag/pagina-de-istorie

 
Rubrica Pagina de istorie din 18 ianuarie 2019