Pagina de istorie: Iuliu Hossu, vestitorul unirii Transilvaniei cu România, întemnițat de comuniști

Iuliu Hossu a venit pe lume într-o familie ilustră. Unchiul său, Vasile Hossu, era episcop greco-catolic, iar printre rudele sale se numărau mai mulți intelectuali din elita românească a Transilvaniei. Iuliu Hossu a studiat în Milașul Mare, apoi în Reghin, Târgu-Mureș și Blaj, apoi a fost trimis să studieze la Roma. În anul 1906, a obținut titlul de doctor în Filosofie, iar în 1910 a devenit doctor în Teologie. În același an, la Roma, Iuliu Hossu a fost hirotonit preot de către unchiul său.

Întors acasă, Iuliu Hossu a ocupat o serie de posturi în administrația eparhiei greco-catolice de Lugoj, condusă de Vasile Hossu. În anul 1914, a decis să se ofere drept preot militar, pentru a alina suferințele morale ale românilor care serveau în armata imperială austro-ungară. Iuliu Hossu a slujit mai întâi la Timișoara, apoi la Viena. În anul 1917, împăratul Carol de Habsburg, azi sfânt al Bisericii Catolice, l-a numit pe Iuliu Hossu drept episcop de Gherla. Tânărul ierarh a fost înscăunat în data de 4 decembrie 1917.

Un an mai târziu, la 1 Decembrie 1918, episcopul Iuliu Hossu a fost ales să vestească mulțimii adunate la Alba Iulia Rezoluțiunea Unirii Transilvaniei cu Regatul României. Tot el a fost ales să facă parte din delegația românilor ardeleni care i-a dus vestea Unirii Regelui Ferdinand I al României.

În perioada interbelică, Iuliu Hossu s-a ocupat de reorganizarea eparhiei sale, care și-a mutat centrul de la Gherla la Cluj. El s-a preocupat de adaptarea noii catedrale din centrul Clujului la exigențele ritului bizantin, de construirea unei noi Academii Teologice și de cumpărarea noului palat episcopal. Iuliu Hossu a devenit și senator de drept în Parlamentul Regatului României, precum și membru de onoare al Academiei Române. S-a impus drept una dintre cele mai importante personalități publice românești.

În anul 1940, când Transilvania de Nord a fost ocupată de Ungaria, Iuliu Hossu a rămas la Cluj, în ciuda amenințărilor la adresa vieții sale. A devenit unul dintre liderii românilor ardeleni și s-a implicat în salvarea unui mare număr de evrei clujeni de prigoana nazistă. După anul 1945, Iuliu Hossu s-a opus în egală măsură comunismului. De aceea, în anul 1948, împreună cu ceilalți episcopi greco-catolici a fost arestat. A trecut prin mai multe temnițe comuniste și a refuzat oferta de a-și abandona credința în schimbul demnității de mitropolit ortodox al Moldovei. Atitudinea sa a fost definită de cuvintele ”Credința noastră este viața noastră”. A fost numit cardinal în 1969, în timp ce se afla în detenție. A murit în mai 1970. Acum, greco-catolicii speră să fie proclamat Fericit al Bisericii, chiar în acest an, poate chiar cu prilejul vizitei Papei Francisc la Blaj.

Rămâneţi alături de noi la Pagina de istorie pentru a afla poveşti din trecut, dar şi pentru că presa de azi este ciorna istoriei de mâine.

Ascultați rubrica ”Pagina de istorie” în fiecare zi, de luni până vineri, dimineața de la 8.30 și de la 9.55 și după amiaza de la 17.20, numai la RFI România

Toate edițiile rubricii Pagina de Istorie: http://www.rfi.ro/tag/pagina-de-istorie