Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Brexit: Irlanda Unită - inevitabilă sau doar o sperietoare pro-UE?

frontiera_irlandeza.jpg

Frontiera irlandeză
Un Brexit fără acord este o situație nedorită de majoritate în insula Irlanda
Image source: 
PA

Prim ministrul britanic Theresa May caută intens o soluție pentru ieșirea din impas cu acordul Brexit, izbindu-se de problema frontierei irlandeze. Un rezultat al acestei situații este reapariția apelurilor pentru reunificarea insulei. 

Premierul May a promis supunerea la vot până la sfârșitul lunii februarie a chestiunii Brexit în Camera Comunelor a parlamentului britanic, chiar dacă acesta nu va reprezenta votul final. 

Parlamentul a respins pe 15 ianuarie cu o majoritate covârșitoare, 432 - 202, acordul convenit de Marea Britanie și Uniunea Europeană și negociat timp de peste 18 luni.

Principala obiecție a parlamentarilor care au votat împotrivă, mai ales a acelora din Partidul Conservator condus de premierul May, este așa-numitul "backstop", o soluție provizorie după Brexit, prevăzut a avea loc pe 29 martie 2019, pentru evitarea revenirii la o frontieră "dură" între Republica Irlanda și provincia britanică Irlanda de Nord. 

Obiecția se referă la caracterul nelimitat al prevederii, care păstrează Regatul Unit într-o uniune vamală cu UE până la negocierea unei noi relații comerciale. 

Între timp, apropierea datei de 29 martie a declanșat îngrijorare atât în Republica Irlanda cât și în Irlanda de Nord, care împart singura viitoare frontieră de uscat dintre UK și UE. 

Lungă de 500 de kilometri și străbătută de circa 270 de drumuri publice, această frontieră a fost trecută în 2017 de circa 45 de milioane de vehicule, între care 36 de milioane de autoturisme. 

La ora actuală frontiera este traversată liber, dar în cazul unui Brexit fără acord există pericolul reintroducerii controalelor vamale. 

Referendum de frontieră

Pericolul nu e doar de natură economică, ci și unul de natură politică. O frontieră dură riscă să pericliteze pacea în insulă, pentru prima oară după 1998 când a fost semnat un acord care a pus capăt unui război civil între protestanții pro-britanici și catolicii separatiști pro-Irlanda, conflict care a durat 30 de ani și a făcut circa 3500 de victime.

conflict_sectar_ulster.jpg

Tulburări în Irlanda de Nord
Conflictul sectar din Irlanda de Nord a făcut circa 3500 de victime în perioada 1969 - 1998
Image source: 
BBC

Deja a reapărut ideea organizării unui așa zis "referendum de frontieră" în Irlanda de Nord, privind reunificarea provinciei cu Republica Irlanda, separare care a fost făcută în 1921 la secesiunea de Regatul Unit.

Propunerea a fost făcută nu doar de Sinn Fein, principalul partid separatist din provincie, ci și de un comitet al parlamentului Republicii Irlanda. 

Referendumul poate fi convocat de ministrul britanic pentru Irlanda de Nord dacă există interes public pentru un astfel de scrutin. 

Electoratul din Irlanda de Nord, în principiu în ușoară majoritate protestant a votat cu 56% la 44% în favoarea rămânerii în UE în referendumul din 2016. 

Liderii Partidului Democrat Unionist, principalul partid protestant din provincie, se opun unui astfel de referndum de frontieră, spunând că este o tactică a fricii la care recurg adversarii Brexit. 

Cert este că Brexit a readus în actualitate separatismul catolic irlandez, iar perspectiva reaprinderii conflictului sectar în Irlanda de Nord îngrijorează nu doar Marea Britanie și Republica Irlanda, ci și Uniunea Europeană.

Asdcultați relatarea corespondentului RFI la Londra, Petru CLEJ
703