Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Iohannis deschide dezbaterile la Munchen: E nevoie de întărirea poziției NATO în Est

iohh.jpeg

Președintele României, Klaus Iohannis, și cancelarul Germaniei, Agela Merkel
Președintele României, Klaus Iohannis, și cancelarul Germaniei, Agela Merkel
Image source: 
Presidency.ro

România a deschizi sâmbătă dezbaterile celei de-a 55-a ediţie a Conferinţei internaţionale de securitate de la Munchen. În calitate de reprezentant al statului care deține președinția rotativă a UE, preşedintele Klaus Iohannis a declarat că este nevoie ca NATO să îşi întărească postura de descurajare şi apărare pe Flancul Estic din Europa.

ACTUALIZARE 2: Vicepreşedintele american Mike Pence a vorbit în fața liderilor adunați la Munchen. El a avut un ton critic față de refuzul unor state precum Franța, Germania și UK de a părăsi acordul nuclear cu Iranul, pe care Washingtonul îl acuză că dorește obținerea armei atomice: ”A venit timpul ca partenerii noștri europeni să nu mai submineze sancțiunile pe care SUA le aplică regimului criminal de la Teheran. A venit timul ca partenerii noștri europeni să stea alături de noi, de poporul iranian și de prietenii și aliații noștri din zonă. A venit timpul ca partenerii noștri europeni să se retragă din acordul nuclear cu Iranul și să se alăture eforturilor noastre de a reda poporului iranian și întregii lumi pacea și libertatea pe care le merită”.

ACTUALIZARE 1: În marja conferinței de la Munchen, preşedintele Klaus Iohannis are programate întâlniri bilaterale importante, printre care cu vicepreşedintele american Mike Pence și cu președintele Grupului PPE din Parlamentul European, Manfred Weber.

................................................................................................

"România sprijină ferm o coeziune crescută pe Flancul Estic, între nordul şi sudul acestuia. Regiunea Mării Negre, unde provocările la adresa mediului de securitate sunt în creştere (...) are nevoie de o prezenţă NATO mai accentuată", a declarat Iohannis făcând referire la situația încă tensionată din Ucraina și implicarea Rusiei în această zonă.

"(...) Într-adevăr, Securitatea în Europa şi Apărarea Europei sunt cu siguranţă subiecte esenţiale şi de actualitate. Punctul de plecare inevitabil al oricărei discuţii pe teme de securitate şi apărare este complexitatea mediului internaţional actual. Ne confruntăm în acelaşi timp atât cu ameninţări clasice, cât şi asimetrice, din diferite direcţii strategice. Şi acestea nu sunt îngrijorări doar la nivelul politicienilor, al militarilor şi al strategilor. Astăzi, temerile cu privire la securitate reprezintă o preocupare predominantă a cetăţenilor noştri europeni. În acelaşi timp, sistemul internaţional multilateral se află sub o presiune crescândă, iar adaptarea sa la noile realităţi este pentru noi probabil cea mai mare provocare", a declarat Klaus Iohannis, sâmbătă, în alocuţiunea susţinută la cea de-a 55-a Conferinţă pentru Securitate de la Munchen.

El a spus că răspunsul său la aceste provocări este coeziunea, în sensul său cel mai larg, susţinând că este nevoie de o abordare coezivă şi incluzivă din partea Statelor Membre şi a instituţiilor europene.

"De aceea, acest mesaj de unitate şi de coeziune defineşte fundamental priorităţile Preşedinţiei României la Consiliul Uniunii Europene. Abordarea noastră se concentrează pe facilitarea consensului, pe eliminarea diviziunilor şi pe găsirea unei poziţii comune în ceea ce priveşte modalităţile incluzive de consolidare a Uniunii. Securitatea şi apărarea nu fac excepţie. Dimpotrivă, acestea reprezintă componente fundamentale ale viitorului Uniunii - ele dau credibilitate acţiunii noastre externe şi sunt o garanţie a faptului că ne păstrăm şi ne dezvoltăm vocaţia noastră pentru multilateralism", a afirmat Iohannis.

El a afirmat că, în opinia sa, obiectivul principal ar trebui să fie un Angajament European Sporit.

"Sporit - deoarece este clar că este nevoie să facem mai mult. European - deoarece astfel de noi eforturi vor fi întreprinse prin intermediul Uniunii Europene, fără a exclude alte structuri. Angajament - deoarece eforturile noastre ar trebui să aibă drept rezultat reînnoirea angajamentului faţă de NATO şi de Naţiunile Unite. Pe aceste linii de acţiune, un input consolidat din partea Uniunii Europene la securitatea internaţională va aduce noi garanţii partenerilor noştri strategici, acelor parteneri de care avem nevoie pentru a fi eficienţi şi credibili. Iar acest lucru duce la întrebarea - este acesta momentul potrivit pentru a fi mai ambiţioşi?", a continuat Klaus Iohannis.

El a menţionat că în acest an se sărbătoresc 70 de ani de existenţă a NATO şi 20 de ani de cooperare europeană în domeniul securităţii şi apărării şi ar trebui să ne concentrăm pe dezvoltarea unui demers armonizat.

El a subliniat că, vorbind despre complementaritate şi rolul pe care îl are NATO în apărarea noastră colectivă, nu putem ignora provocările cu care ne confruntăm pe Flancul Estic.

"În timp ce Uniunea Europeană îşi pune în aplicare deciziile cu privire la sancţiuni - şi ar trebui să continue să o facă cu stricteţe - este nevoie ca NATO să îşi întărească în continuare postura de descurajare şi apărare pe Flancul Estic. De aceea România sprijină ferm o coeziune crescută pe Flancul Estic, între nordul şi sudul acestuia. Într-adevăr, regiunea Mării Negre, unde provocările la adresa mediului de securitate sunt în creştere, apar din ce în ce mai des provocări la adresa mediului de securitate, după cum am văzut recent, are nevoie de o prezenţă NATO mai accentuată", a mai spus Klaus Iohannis.

El a susţinut că un reper al Preşedinţiei României la Consiliul Uniunii Europene va fi Summitul informal de la Sibiu, din 9 mai, "un bun prilej să transmitem un mesaj de unitate, de angajament pro-european şi să proiectăm o perspectivă pozitivă pentru viitorul Uniunii Europene".

406