Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Între Rusia şi UE, Republica Moldova îşi alege duminică deputaţii

moldova_picserver.jpg

Republica Moldova este sfâşiată între susţinători ai unei apropieri de UE şi cei ai unei alianţe cu Moscova
Republica Moldova este sfâşiată între susţinători ai unei apropieri de UE şi cei ai unei alianţe cu Moscova
Image source: 
picserver

Moldovenii, prinşi între Rusia şi Uniunea Europeană, împărţiţi cu privire la direcţia pe care să o ia ţara lor, îşi aleg duminică deputaţii, sub privirea atentă a Kremlinului, transmite AFP.

Una dintre cele mai sărace ţări din Europa, alături de Ucraina, Republica Moldova este zguduită, de la independenţa sa faţă de URSS, în 1991, de crize politice repetate şi are de gestionat, în acelaşi timp, un conflict îngheţat în Transnistria, un teritoriu separatist prorus care nu se află sub controlul Chişinăului, în estul ţării. 

Duminică, moldovenii îşi aleg, pentru un mandat de patru ani, cei 101 deputaţi în Parlamentul lor monocameral. Pentru prima oară, scrutinul este mixt - proporţional şi scrutine locale. În cazul în care niciuna dintre formaţiunile politice nu obţine o majoritate pentru a forma singură un guvern, cel mai probabil caz, analiştii se tem de o nouă perioadă de instabilitate. Un expert de la asociaţia Adept subliniază de asemenea ”riscul unei participări slabe, având în vedere apatia şi absenţa încrederii alegătorilor în politicieni”.

O mică fostă republică sovietică, cu 3,5 milioane de locuitori, situată între România şi Ucraina, Republica Moldova este sfâşiată de mai mulţi ani între susţinători ai unei apropieri de UE şi cei ai unei alianţe cu Moscova, amintește France Presse. Ales în noiembrie 2016, preşedintele Igor Dodon este considerat un aliat apropiat al lui Vladimir Putin, pe care l-a vizitat tot mai des.

Blocat adesea de Parlament şi Guvern în proiectele sale, Dodon şi-a îmblânzit discursul şi nu mai militează pentru respingerea Acordului de Asociere semnat între Republica Moldova şi UE în 2014, de către autorităţile proeuropene de la acea dată. El vrea, de-acum, ca ţara sa să poată ”să facă comerţ cu Rusia şi cu UE”.

Acest Acord de Asociere a permis deschiderea treptată a pieţei europene produselor moldovene, însă a provocat furia Moscovei, care a impus imediat un embargo asupra fructelor şi cărnii moldovene, pedepsind astfel o populaţie care trăieşte în principal din agricultură. Comerţul este principala pârghie de presiune de care dispune Rusia, în care se află, de altfel, o jumătate de milion de muncitori moldoveni.

Primindu-l pe Dodon în ianuarie, Putin a subliniat că Rusia nu va rămâne ”indiferentă” la rezultatul alegerilor legislative. Iar secretarul Consiliului rus de Securitate Naţională Nikolai Patruşev exprima, două săptămâni mai târziu, temerile Kremlinului cu privire la faptul că Occidentul ar putea ”împinge societatea moldoveană către sciziune şi conflict”. ”Am văzut deja asta în Ucraina, în 2014”, aprecia Patruşev, referindu-se la revolta proeuropeană care a condus la anexarea Crimeei de către Rusia şi la un război cu separatişti proruşi, soldat cu aproape 13.000 de morţi în decurs de cinci ani.