Cum stă Bucureștiul la accesarea fondurilor europene POR? Sectoarele 3 și 1, la extreme

..................................................................................................................

ADRBI

Agentia pentru Dezvoltare Regionala Bucuresti-Ilfov (ADRBI) este o organizatie neguvernamentala, non profit, cu personalitate juridica, de utilitate publica, infiintata in anul 1999, care functioneaza in baza Legii 315/2004 privind dezvoltarea regionala in Romania. Activitatea de baza a ADRBI o reprezinta oferirea de servicii specifice catre administratia publica locala si sectorul privat, in scopul dezvoltarii Regiunii Bucuresti-Ilfov. Agentia este Organism Intermediar pentru Programul Operational Regional (REGIO) 2014-2020 la nivelul Regiunii Bucuresti-Ilfov si indeplineste atribuţiile şi responsabilităţile legate de implementarea Regio.

………………………………………………….................................................................

Un sfert din banii europeni, repartizați prin POR

Dan Nicula: Agenția pentru dezvoltare regională București – Ilfov are rolul de organism intermediar pentru Programul Operațional Regional (POR) 2014 - 2020. Anterior a avut aceeași funcție pentru programul 2007 – 2013. Programul regional oferă finanțare din Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR) pentru mai multe categorii de beneficiari, în mare majoritate pentru infrastructură publică, dar și cu anumite priorități care au finanțat în trecut și care finanțează investiții private. Programul operațional regional are alocări specifice pentru fiecare dintre cele 8 regiuni ale României. La nivelul fiecărei regiuni există o agenție, așa cum este a noastră, care gestionează fondurile alocate prin program, făcând publicitate acestor surse de finanțare, evaluând proiecte, semnând contracte de finanțare și verificând ulterior cum s-au cheltuit banii europeni.

Reporter: Cine sunt, în principal, beneficiarii proiectelor în care sunteți implicați dumneavoastră?

D.N: Să ne referim la actualul program. E curent, e în derulare. În cazul regiunii Bucureți – Ilfov vorbim de 99%. Întregul program este adresat beneficiarilor publici, instituții publice.

Rep: Mai exact?

D.N: Primării. Programul Operațional Regional (POR) reprezintă, la nivel național doar 6 miliarde și jumătate de euro (*pentru Regiunea București-Ilfov, repartizați 430 milioane euro).

Rep: Doar? Sunt totuși ceva bani...

D.N: Da, dar nu înseamnă toți banii europeni disponibili pentru România. Înseamnă cam... un sfert (n.r. din totalul de 42 de miliarde de euro repartizați României). Trebuie să înțelegem că există multe alte domenii finanțate european, unele dintre ele disponibile la rândul lor pentru autoritățile locale, dar care nu se derulează prin noi. O să mă refer doar la Programul Operațional Regional (POR). În acest moment avem o cerere certificată ca fiind eligibilă de 250% din alocare. Adică, proiectele sunt finanțabile.

Situația la zi a poiectelor depuse în regiunea București-Ilfov, POR 2014-2020 (ADRBI), actualizată la zi, disponibilă AICI

Absorbție sub media europeană. Pierderi acoperite de stat și...din bugetele locale

Rămânia a accesat până acum puțin peste 20% din totalul fondurilor repartizate pentru perioada 2014-2020 (Sursă: Guvernul României, nov 2018).

Rep: Suntem în exercițiul financiar 2014 – 2020. Poate sunteți de acord cu mine că suntem oarecum în urmă.

D.N: Da, toată lumea e în urmă...

Rep: Dar în exercițiul 2007 – 2013, acolo cum a fost? Ați reușit să contractați toți banii?

D.N: Deși în POR am contractat 100%, la nivel regional am avut o rată de absorbție destul de slabă, sub media națională, undeva între 70% - 80%. Nu mai știu exact procentul. Multe proiecte, fiind contractate târziu, au ajuns să fie finalizate după 31 decembrie 2015, data oficială de finalizare a plăților. O parte dintre sume nu au mai putut fi decontate.

Rep: Și au fost acoperite de stat?

D.N: În parte, unele au fost acoperite de bugetul de stat, altele din sursele proprii ale beneficiarilor, din bugetele locale. Din păcate, pentru noi, a reprezentat o nerealizare. Am pierdut posibilitatea de deconta niște bani.

De ce nu performăm la fonduri europene?

Rep: Conduceți acest ONG din 1999, dle Nicula. Evident că nu sunteți singurul factor de decizie. Departe de a fi singurul...

D.N: Asta e de fapt problema!

Rep: De ce suntem în februarie 2018 și conform Guvernului absorbția este undeva la 20%? Dacă analizăm, e de fapt mai mică. De ce se întâmplă asta? De ce nu avem mai mulți bani europeni? De ce nu avem proiecte deja contractate, finalizate, bani plătiți? Mai sunt aproape doi ani până la finalul exercițiului financiar. Ar trebui să stăm mai bine decât în exercițiul trecut și pare că stăm mai rău.

D.N: Aș face câteva corecții. Perioada de programare înseamnă, de fapt, cheltuieli până în 2023. Din punctul meu de vedere o țintă majoră a fost respectată. Nu am pierdut bani în programul operațional regional la sfârșitul anului ce s-a încheiat. Am fost în acest risc. Orice program operațional, inclusiv programul operațional regional, are o alocare totală, de 6 miliarde jumătate în cazul nostru, care este împărțită pe ani din start. Este regula n+3, care spune că alocarea dintr-un an trebuie cheltuită în următorii trei ani față de momentul programării. Dacă nu o cheltuiești diferența se pierde. Asta înseamnă dezangajare automată.

Lista proiectelor contractate în regiunea Bucureşti-Ilfov, POR 2014-2020 (ADRBI), actualizată la zi, disponibilă AICI

Bruxelles-ul e de vină? Bucureștiul? Amandouă?

Rep: Noi am pierdut pe POR ceva până acum?

D.N: Nu, nu am pierdut. Noi știm sigur că ne-am realizat ținta și nu am intrat în dezangajare. De acum încolo, chiar dacă absorbția este la rate mai mici decât așteptat, cea ce este adevărat, nu înseamnă că am pierdut ceva. Înseamnă că ne-am mișcat mai greu. Ne-am mișcat mai greu datorită unui ansamblu de factori care pleacă, în primul rând, de la faptul că am început mai târziu. Programul a fost aprobat mai târziu. Și pentru că regulamentele europene au fost aprobate și publicate mai târziu. Și Comisia Europeană a schimbat multe dintre condițiile din perioada anterioară. Au apărut tot felul de cerințe limitative, condiționalități puse de Comisia Europeană pentru acești bani, nu doar pentru noi, ci pentru toate statele membre.

Rep: Aici e vina principală, la Comisia Europeană?

D.N: Propunerea regulamentelor vine din parte Comisiei Europene. Sunt atât de multe instituții implicate și atât de multe responsabilități încât este greu să spui că e doar vina uneia...

Rep: Simțiți o îmbunătățire în noul exercițiu financiar?

D.N: Nu. În cel actual, nu. Merge mai greu! Au apărut mult mai multe condiționalități la toate nivelurile. Regulamentele sunt mai complicate, cu mai multe condiționaliltăți de la Comisia Europeană. La rândul nostru și noi, prin legislația națională, am creat alte condiționalități. Din punctul meu de vedere, în același timp și ghidurile solicitantului în loc să fie niște îndrumare, au devenit prin ele însele creatoare de noi reguli.

...........................................................................................................................................

Cifre POR 2014-2020 (sursă: ADRBI) - regiunea București-Ilfov:

- Primăria București: - contracte semnate achiziție tramvaie și autobuze – 270 milioane euro fonduri POR

- Sectorul 1: NICIUN proiect depus pe POR 2014-2020

- Primăria Sector 3 – pe primul loc între sectorele din București, cu sute de blocuri reabilitate cu fonduri POR

- Reabilitare creșe și grădinițe – 34 de proiecte depuse (2 respinse)

- Reabilitare școli generale – 22 de proiecte depuse (5 respinse)

- Reabilitare licee tehnologice – 13 proiecte depuse (2 respinse)

- Reabilitare universități – 10 proiecte depuse (1 respins)

Motive respingere dosar: acte lipsă, lipsă documente proprietate, construcții neautorizate.

...........................................................................................................................................

Rep: De ce se întâmplă asta? De ce Comisia Europeană schimbă regulile, le detaliază sau aduce noi criterii? De ce facem și noi asta? Care este logica?

D.N: Este din dorința declarată de a avea o gestiune corectă a fondurilor...

Rep: E o premisă corectă, dar la ce ajungem?

D.N: Gestiunea asta corectă, atât timp cât pleacă de la un nivel super centralizat sau super ridicat, Comisia Europeană, și într-un sistem piramidal se răspândește la nivelul statelor, apoi la nivelul regiunilor și în final ajunge la orașe, pe măsură ce piramida crește și regulile se multiplică.

Pentru același rezultat muncesc mai mult. Regionalizarea, o soluție

Rep: Până la urmă e birocrație...

D.N: Asta este, însăși definiția birocrației. Observ că pentru același rezultat muncesc mai mult decât în urmă cu șapte ani. Ceea ce nu îmi place.

Rep: Foarte interesant ce spuneți. Cum ați simplifica dumneavoastră lucrurile?

D.N: În actuala perioadă v-am spus. Cel puțin aș încerca să nu mai complic. În schimb, consider că cheia pentru viitor, în acest an care tocmai a început și anul viitor, înainte de începerea perioadei de programare, este ca toate entitățile pe care le-am menționat că sunt generatoare de astfel de reguli să se pună toate ”la masă”, virtual vorbind, și să găsească formulele prin care obiectivul de gestiune eficientă a fondurilor să fie atins mult mai ușor. Se poate face asta. Totul este ca fiecare dintre nivele să vrea într-adevăr asta. Un alt aspect care determină toată această complicare, birocratizare excesivă este lipsa de planificare din partea beneficiarilor. Atât timp  cât un finanțator nu poate vedea o politică publică pe 7 ani, clară sau un plan de investiții clar al statului membru sau la nivel de beneficiar, al unei primării, e normal că începe să pună condiții. De exemplu, dacă regiunea noastră ar avea un plan cu adevărat regional, cu toate proiectele de la început gândite, cu corelațiile între ele, cu indicatori și tot și l-ar pune pe masă, orice finanțator, fie Comisia Europeană, fie un finanțator de tip bancă, ar spune OK.

Rep: Vă referiți cumva la o regionalizare.

D.N: Știți că discuția despre regionalizare a început de două ori și s-a sfârșit de două ori. Leagea noastră a dezvoltării regionale, 315, în nota ei de fundamentare din 2004 spunea că este gândită să fie o lege cadru până la aderare. Tocmai pe principiul că este un prim pas spre regionalizare, urmând ca pe măsură ce procesul căpăta avânt să se întâmple și ce ar fi putut să se întâmple. Nu s-a întâmplat asta. Am rămas în acest statut al unor regiuni care nu sunt administrative, ci doar o convenție. Atunci, nu există decât cealaltă cale. Una este calea administrativă, dar nu avem legislație. Iar a doua este calea cooperării. Până la urmă, convențiile fiind înțelegerea între județe, la fel ar trebui să fie și planificarea regională. O înțelegere a tuturor pe un teritoriu, fiecare cu ce are de făcut, astfel încât acea regiune să ajungă la un anumit nivel. Acesta este un proces în care noi tocmai ne-am angajat în urmă cu o lună. E procesul de planificare regională. Asta vrem să facem anul acesta și până în martie anul vitor.

Acest articol a fost publicat pe www.PressHub.ro și RFI România în cadrul proiectului “Cohesion Policy: Better Understanding, Reporting, Dissemination”, cofinanțat de UE prin DG Regio. Informațiile prezentate nu reprezintă poziția oficială a UE. Întreaga răspundere asupra corectitudinii și coerenței informațiilor prezentate revine autorului.