Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Statul român vs Kovesi: România nu se va retrage din mecanismul Parchetului european

O delegație de 30 de judecători și procurori  români va protesta în 4 aprilie la Bruxelles, în fața sediului Comisiei Europene și va avea întâlniri cu vicepreședintele Frans Timmermans și cu comisarul european pentru Justiție, relatează Mediafax.

La Bruxelles, cazul Kovesi (în plină candidatură pentru fotoliul de șef al Parchetului Uniunii Europene, însă pusă sub urmărire penală la București) stârnește îngrijorare. Toate reacțiile au însă și o încărcătură electorală, explică la RFI Mihai Sebe, specialist în politici europene. 

O retragere din mecansimul Parchetului comunitar este imposibilă, atâta vreme cât România a sprijinit demersul și a insistat că nu-și dorește o Europă cu mai multe viteze, adaugă Mihai Sebe:

Mihai Sebe: Din perspectiva imaginii lucrurile sunt complexe, în sensul în care sincronizarea justiției din România cu audierile europene poate da naștere unor eventuale interpretări de partizanat politic de o parte și de alta. Pe de altă parte, din perspectivă comunicațională, această chemare în justiție poate, de asemenea, să fie utilizată într-o manieră pozitivă, în sensul în care se poate crea o imagine pozitivă, aceea a unui procuror care luptă și cu propriul stat și cu justițiile și care poate fi un bun candidat la nivel european. 

Reporter: Pentru că vorbim despre partizanat și de luări de poziție, Timmermans și Verhofstadt o susțin vădit pe Laura Kovesi. Nu se ascund să o susțină.

M.S: Nu trebuie să uităm, când vine vorba despre cei doi, faptul că sunt în plină campanie electorală, pentru Parlamentul European în cazul lui Guy Verhofstadt și pentru președinția Comisiei Europene în cazul lui Timmermans. Orice abordare a tematicii justiției și a rule of law (domniei legii), în general, poate fi interpretată în această cheie politică, anume că ei, în calitate de candidați, militează pentru statul de drept, în ideea de a servi un narativ pozitiv 

Rep: Cum se vede scrisoarea pe care o trimite Tudorel Toader la Financial Times?

M.S: Această scrisoare este o premieră. Pe de altă parte, este dreptul fiecărui cetățean de a trimite un astfel de mesaj în măsura în care consideră că mesajul transmis la nivel european nu a fost recepționat suficient de bine. Într-un fel, această scrisoare este consecința logică a luptelor interne din ultima perioadă. Vine să susțină decizia luată de Tudorel Toader în ceea ce o privește pe Codruța Kovesi. Într-un fel, această scrisoare este o continuare a politicii interne duse în acest moment de oamenii justiției.
Rep: Sunt voci la Bruxelles care spun că urmează 5 ani foarte dificili, marcați de naționalism. E cel mai mare pericol la adresa stabilității Uniunii Europene. O gâlceavă politică internă creează o oarecare îngrijorare la Bruxelles?

M.S: Da, creează o îngrijorare, cu atât mai mult cu cât în contextul campaniei electorale și a rezultatelor prognozate se estimează sporirea numărului reprezentanților partidelor din Parlamentul European. Astfel, orice temă care ar duce la slăbirea Uniunii Europene este supusă unui fel de carantină mediatică, în sensul în care reprezentanții pro federaliși, nu numai de la Bruxelles, încearcă să medieze și să gestioneze orice astfel de situație cu potențial exploziv din punct de vedere al comunicării. Orice dispută internă care ar da apă la moară populiștilor nu poate să fie decât descurajată din această perspectivă. 

Rep: România este printre statele care au susținut acest mecanism, această instituție nou creată a procurorului european. Ce se întâmplă în scenariul în care Laura Codruța Kovesi ar ajunge în acest fotoliu? Bucureștiul, evident, nu o susține. Guvernul, statul român ar anunța că se retrage din acest mecanism. Ce ar însemna o retragere a României?

M.S: Ar fi o premieră, dar în același timp, nu cred că vom ajunge în această situație. Ideea procurorului european a fost susținută de reprezentanții României la Bruxelles și cred că în ciuda divergențelor interne și a comunicării deficitare, România nu se va retrage din acest mecanism de la nivel european, cu atât mai mult cu cât ar însemna o slăbire a poziției naționale. Mai mult, noi ne opunem Europei cu mai multe viteze. Absența noastră din acest mecanism european ar duce tocmai la întărirea ideei Europei cu două viteze. România nu își permite să nu facă parte din acest mecanism de cooperare.

Rep: Sigur că faceți o observație logică, mai ales cea referitoare la Europa cu mai multe viteze. Însă, de multe ori, practica ne-a demonstrat că putem avea surprize.

M.S: Putem avea surprize, dar, în acest moment, eu pun totul pe seama campaniei electoraler și a discursurilor, care, uneori, în această perioadă, au aspecte exagerate din punct de vedere al retoricii. Uneori, de dragul retoricii și a ideilor de campanie, avem tendința de a exagera anumite atitudini și comportamente. La sfârșit, după ce se va termina perioada electorală și vom vedea rezultatele, sunt convins că vom asista la o schimbare a discursului atât la București, cât și la Bruxelles. 

 

482