Accidental Brexit?

Londra nu a cerut încă o extindere a articolului 50 (amânarea datei pentru Brexit), dar dacă o va cere mâine, UE ar putea să se împotrivească. 

Vom vorbi atunci despre un Brexit accidental pe 29 martie la miezul nopții, un Brexit dur și sec – fără acord, dar cu consecințe imprevizibile.

Ipoteza este dată drept aproape sigură. Dimineață, după votul de la Londra de aseară care a respins a doua oară Acordul de Retragere a Regatului Unit din UE, Michel Barnier a vorbit despre acest scenariu, la Strasbourg, într-o discuție cu deputați europeni. 

Aceeași informație a apărut și la Bruxelles la o reuniune informală a ambasadorilor UE, tot în această dimineață. 

In cazul în care cererea de amânare este făcută de Downing Street, la summitul UE din 21-22 martie, liderii europeni vor cere Theresei May să-și justifice ideea și s-o detalieze. Dacă argumentele nu conving, liderii UE vor vota împotrivă.

Este ceea ce lăsa să se înțeleagă deja aseară premierul olandez Mark Rutte. 

Extinderea articolului 50 necesită unanimitatea UE27, este suficient ca o singură țară (poate Olanda) să se opună și totul se prăbușește. 

In acel moment, Londra va putea juca rolul victimei : „nu am căzut de pe faleză pe 29 martie la miezul nopții , ci am fost împinși”.

UE își poate lua acest risc care pare mic în comparație cu prelungirea agoniei Brexitului și fără certitudinea că o extindere a datei cu un an sau doi va duce la ceva concret. 

Europenii s-au lămurit: Londra nu știe ce vrea, și știe cât de cât ce nu vrea – fără ca acest lucru să fie suficient. 

Intre timp, masurile de îngrădire a riscurilor unui „no-deal” (lipsa vizelor pentru britanici, asigurarea transporturilor terestre și aeriene, comerțul, etc) sunt puse în practică de UE. 

In ceea ce privește viitoarele relații comerciale, UE precizează acum că va aplica Marii Britanii regimul de „tara terță”, nu fiindcă se răzbună, ci fiindcă așa o cer regulile internaționale. 

Un acord comercial complet și corect post Brexit ar fi fost negociat în cazul unui Brexit petrecut în condițiile Acordului de retragere. El ar fi fost negociat de Michel Barnier începând din vară, ceea ce l-ar fi împiedicat pe Barnier în ambiția de a deveni la toamna președintele Comisiei Europene.

De aceea, la Bruxelles circulă gluma: „cel care are acum cel mai mare interes pentru un no-deal Brexit e Michel Barnier!”