Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Expert securitate: Amenințările Rusiei, parte dintr-un război psihologic

tupolev.jpg

Bombardier Tupolev Tu-22M3. Rusia a anunțat că va amplasa astfel de aparate, capabile să transporte încărcături nucleare, în peninsula Crimeea
Image source: 
Wikipedia

Rusia a decis să amplaseze bombardiere strategice Tupolev Tu-22M3, capabile să transporte încărcături nucleare, în Peninsula Crimeea. E un răspuns la instalarea în România a scutului antirachetă, a scris agenția publică RIA, care citează un parlamentar de rang înalt, potrivit Reuters.

Rusia intenționează să amplaseze aceste bombardiere în baza aeriană Gvardeyskoye din Crimeea, a afirmat Viktor Bondarev, șeful Comisiei pentru apărare și securitate din Duma de stat.

România ar trebui să condamne aceste decizii, e de părere Claudiu Degeratu, expert în probleme de securitate, într-un interviu acordat RFI.

CD: Ar trebui să ne îngrijoreze (n.r. aceste declarații). Sunt elemente din forțele strategice militare rusești, care au în compunere rachete nucleare. Au rază lungă de acțiune. Reprezintă o amenințare pentru întreaga Europă și pentru Statele Unite, evident, în general pentru NATO. Această decizie are o componentă informațională, de propagandă. Noi trebuie să fim raționali și să observăm că distanța aeriană între Crimeea și Constanța este undeva la aproximativ 450 de km și nu ai nevoie de un asemenea bombardier strategic dacă intenționezi să lovești ținte din România. Are un impact mediatic mai mult. Știrea a fost construită pentru a avea mai mult un impact mediatic. Se observă foarte clar că a avut un impact destul de mare. Iar Rusia plusează. Exagerează făcând această mutare. SUA nu au luat niciun fel de măsură în cadrul actualei etape, mai ales după ce s-a renunțat la Tratatul forțelor intermediare. Cumva Rusia încearcă să folosească aceeași monedă de șantaj la adresa Europei pentru a spori incertitudinea, insecuritatea prin metodelele războiului informațional și pentru a pune mai multă presiune pe Washington.

Reporter: Pe de altă parte, anunțul Rusiei vine într-un anumit moment, la 5 ani după anexarea Crimeei. Și într-un moment în care au venit mesajele de condamnare și din partea României, a Uniunii Europene și a Departamentului de Stat american. În toate aceste mesaje s-a vorbit despre anexarea ilegală, i s-a  cerut Rusiei să respecte drepturile omului în ceea ce-i privește pe tătarii din Crimeea. Au fost niște mesasje destul de apăsate. Poate fi o reacție la aceste declarații și să ne rezumăm doar la declarații?

C.D: Ați văzut că în știre, la început, există un paragraf în care spune că intenționează să mute aceste avioane acolo. După care știrea pare a fi deja anunțul unei decizii de mutare efectivă. Este destul de neclar. Din punct de vedere militar aceste avioane nu staționează mereu în același loc. Probabil că după aceea vor anunța că ele vor fi mutate în Kalingrad, apoi în Caucaz. Există o strategie de comunicare a prezenței acestor avioane strategice în funcție de context. Dacă avem o aniversare a anexării Crimeei, atunci încercăm să folosim subiectul avioane strategice Tupolev pe Crimeea. Dacă avem vreo tensiune în zona flancului nordic, atunci le mutăm în Kaliningrad. Acest lucru se întâmplă și cu celelalte sisteme militare rusești, Iscander sau prezența unor vase în Mediterana. Se folosește frecvent în strategia rusă acest tip de mesaj amenințător, ce anunță mutarea de capacități militare în anumite zone sensibile.

 

Rep: Dacă greșesc, să mă corectați. Pe de altă parte, din ce știu eu, înțeleg că este prima dată când Rusia spune că va instala bombardiere strategice ca răspuns la instalarea în România a scutului anti rachetă. De-a lungul timpului Moscova și-a arătat nemulțumirea față de acest scut anti rachetă. Acum este prima oară când spune că va aduce acestea bombardiere pentru scut. Sau mă înșel?

C.D: Da. În ultimii ani s-a mai anunțat clar, dar la nivel politic, faptul că România devine o țintă pe lista planificatorilor militari ruși. Planurile erau de mult anticipate. Ne așteptam ca la un moment dat să se întărească capacitatea de lovire a unor sisteme NATO de către Rusia, prin plasarea lor în Crimeea. Ne așteptam să existe și noi forțe aeriene. Și vedeți că există. Ne așteptăm să mai apară cel puțin două, trei noi submarine nucleare prin zonă sau care pot avea rachete nucleare la baza din Sevastopol din Crimeea. De asemenea, ne așteptăm să existe sisteme terestre cu eventuali vectori militari sau cu capete nucleare. Sunt rachete anunțate. Unele sunt numite hipersonice, altele sunt variante clasice. De vreo câțiva ani s-a spus foarte clar că prezența sistemului anti rachetă în România înseamnă plasarea României pe o hartă a posibilelor ținte militare ale Federației Ruse. Cei de specialitate, militarii, știu că asta înseamnă să se mute anumite sisteme militare, din toate categoriile de forțe. Asta era cumva. Totuși, cel mai important pentru Federația Rusă este să accentueze partea informațională, de război psihologic. Impactul trebuie să fie la nivelul populației, nu doar la nivelul decidenților.

Rep: În aceste condiții, cum are trebui să reacționeze oficialii români?

C.D: Oficialii români ar trebui să condamne aceste decizii, care sunt măsuri exagerate, unilaterale și care nu reflectă realitatea din teren. Sistemul antirachetă din România este unul defensiv, este unul colectiv. Face parte din sistemul NATO. Nu există o comandă unică. Există o abordare colectivă. Este strategia NATO vis-a-vis de aceste sisteme. Nu este îndreptat spre Rusia. Sunt asigurări care au fost date și direct de către Washington și de către NATO. În aceste condiții, ar trebui să condamnăm decizia Federației Rusie ca fiind una care adâncește insecuritatea și folosește șantajul în relațiile internaționale.

Rep: Ar trebui să vină și o reacție din partea Alianței Nord Atlantice?

C.D: Sunt convins că va veni. Orice asemenea anunț va intra în discuția Consiliului Nord Atlantic. Probabil că Secretarul General va avea un mandat sau un punct de vedere personal vis-a-vis de aceste decizii ale Dumei.

Rep: Spuneați că face mai mult parte dintr-un război psihologic. În continuare, totuși, există riscul să se meargă mai departe de atât? Spuneați că România devine o țintă. O țintă doar la nivel declarativ?

C.D: Riscul cu probabilitatea cea mai mare este să continue înarmarea Peninsulei Crimeea. Al doilea risc, dar cu o probabilitate medie, este să avem anumite incidente legate de comportamentul agresiv al Federației Ruse la frontiera alianței. Iar riscul mai puțin probabil este acela al unui atac direct sau al unei confruntări cu acțiune unilaterală din partea Federației Ruse. Acesta este exclus. Eu cel puțin îl exclud. În actuala situație nu estimez că se va întâmpla acest lucru. În schimb, se va spori amenințarea militară pe tot flancul estic, începând din nord, de la Kaliningrad și până la în Crimeea și Caucaz.

Ascultă aici interviul integral: