Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Steven Pifer: Anexarea Crimeei și intervenția în estul Ucrainei, erori rusești de proporții istorice

pifer1.jpg

Steven Pifer, profesor la Institutul de Studii Internaționale Freeman-Spogli (Universitatea Stanford)

Steven Pifer, care a fost ambasador în Ucraina între 1998 și 2000,  este profesor la Institutul de Studii Internaționale Freeman-Spogli de la universitatea californiană Stanford și expert-asociat la Institutul Brookings din Washington, la editura căruia a publicat, în 2017, un text de referință despre complicată relație americano-ucrainiană într-o epoca de răscruce pentru Europa estică și centrală, 1992--2004.  El a avut  o carieră diplomatică de peste un sfert de secol, și a lucrat la Casă Albă că  asistent special al președintelui și director  pentru Rusia--Ucraina--Eurasia în Consiliul pentru Securitate Națională.

Ucraina, iarăși în zodie  electorală prezidențială, este  o placă turnantă a Europei.  Ea a fost în primii ani post-sovietici, și rămîne acum, cînd Washington-ul demontează metodic sistemul de acorduri privind armamentul nuclear care a guvernat ordinea geo-strategică a ultimelor patru decenii, un actor important într-o drama politico-militară scrisă de multe ori în cancelariile marilor puteri.  E o constanța, această,  a agitatei istorii ucrainiene, de a fi pion pe eșichierul marilor interese.

Steven Pifer:  În 2013, un an înaintea Maidan-ului, Ucraina negocia cu Uniunea Europeană o înțelegere de asociere. Relația cu NATO-ul era lăsată în suspensie. În 2010, proaspăt ales președinte, Viktor Ianukovici spunea clar că dorește cooperare cu NATO, dar nu și participare la Planul de Acțiune pentru aderare. Era o poziție pe placul majorității membrilor organizației.  Administrația Obama nu era nefericită că Ianukovici scosese aderarea la NATO de pe agenda, pentru că era înlăturat astfel un  obstacol în calea procesului în curs de resetare a raporturilor americano-ruse. Așadar,  în 2013, intrarea în NATO a Ucrainei nu era de actualitate, acțiunile rușilor nefiind motivate, în opinia mea, nu de NATO ci de posibilitatea întrării Ucrainei în Uniunea Europeană, chestiune asupra căreia poziția Kremlin-ului s-a schimbat.   Acum 10 ani, Puțîn spunea, în repetate rînduri, că  intrarea Ucrainei în NATO ar fi problematica pentru Rusia, dar că apartenența Kyiv-ului la Uniunea Europeană nu constituie o problema.

Rep.: Cum explicați atunci seria de evenimente precipitate de fugă lui Ianukovici în Rusia, în februarie 2014?

Steven Pifer:  Am impresia că Moscova a panicat cînd interimarii ucrainieni, președintele și prim-ministrul numiți a două zi după ce domnul Ianukovici a fugit, au spus răspicat că principalul lor obiectiv este să ducă țară în Europa, în special prin semnarea Înțelegerii de Asociere. Au urmat anexarea Crimeei, relativ rapidă din cauza că efectivele ucrainiene din peninsula, 10-12.000 de militari, au rămas în cazărmi parțial sub presiunea Occidentului, și dirijarea, înarmarea, aprovizionarea și finanțarea unui conflict în Donbas. Cred că a fost o mare eroare,  de proporții  neînțelese nici pînă astăzi la Kremlin:  rezultatul a fost renașterea identității naționale ucrainiene și rascolirea unor pasiuni anti-rusești care nu se vor domoli ușor. Vor trebui să treacă ani,  poate decenii.

Rep.:  E adevărat,  dar care era alternativă? Moscova a părut să acționeze într-o logică dictată de acțiuni ale Occidentului în deceniul anterior, în primul rînd extinderea NATO în valuri succesive. Ați funcționat în instanțele decizionale ale ministerului de Externe și Consiliului pentru Securitate Națională în faza crucială a procesului de lărgire, 1996--2004.  Se putea face altfel, această extindere, a avut ea subtextul agresiv pe care-l invocă liderul de la Kremlin cu intensitate crescîndă în ultimii ani?

Steven Pifer:  Privind retrospectiv, cred că am subestimat antipatia Moscovei față de extinderea NATO și am supraestimat capacitatea noastră de a calmă angoasele Rusiei. Dar intenție a fost...NATO  n-a avut nici un plan de a plasa arme nucleare pe teritoriul noilor state membre.  Pînă-n 2014, după anexarea Crimeei, n-au fost desfășurate nici forțe combatante terestre. Domnul Puțîn are o cu totul altă percepție.  În viziunea să,  extinderea a ignorat  interesele Rusiei, fiind doar o manevră  de proiectare a forței militare occidentale  pînă la granițele țării sale.  Influență factorilor politici interni asupra politicii  externe putiniene este evidență.  În primele două mandate, din 2000 pînă-n 2008, Puțîn a bazat legimitatea regimului sau pe economie. În 2002, cînd s-a produs cea mai mare extindere a alianței militare nord-atlantice prin invitarea a șapte țări, domnul Puțîn nu s-a opus. Asta se întîmplă într-o perioada în care economia rusească mergea destul de bine. Cînd a revenit la putere că președinte în 2012 și economia mergea mai puțîn bine, și-a bazat legimitatea pe elemente precum naționalism, Rusia că mare putere, Rusia reafirmindu-și poziția în lume. Să presupunem că NATO-ul nu s-ar fi extins: bănuiesc că nu doar Georgia sau Ucraina ar fi astăzi extrem de neliniștite în legătură cu intențiile Rusiei. În ce situație ar fi fost țările Baltice, sau Polonia, ce s-ar fi întîmplat cu aceste țări dacă nu erau ancorate  în instituții precum NATO și Uniunea Europeană?

Rep.:  O întrebare esențială. Și-o pune actuală Administrație, acționează ea cu deplină înțelegere a sensibilităților unei regiuni traumatizate de istorie?

Steven Pifer:  Linia urmată de la Administrația Trump  de mai bine de doi ani,  este una tradițional-Republicană:  sprijin pentru NATO și Ucraina, temeri referitoare la Rusia, asupra căreia a continuat și în unele cazuri innasprit sancțiunile impuse de Administrația Obama. Marele semn de întrebare este dacă Trump însuși e de acord cu această orientare a Administrației sale. Zvonurile  care au circulat,  că Trump se gîndește să se retragă din NATO, sădesc confuzie în rîndul aliaților noștri europeni, dar pot fi și un mesaj pentru Kremlin. Nu vrem că Rusia să facă vreun pas greșit pe baza acestui gen de informații.

 

Toate interviurile realizate de corespondentul RFI în SUA, Radu Tudor:  http://www.rfi.ro/tag/interviu-sua

Ascultă AICI intervul cu fostul ambasador american în Ucraina, Steven Pifer