Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Cum arată campania pentru Parlamentul European în Polonia

polonia.jpg

Image source: 
REUTERS/Kacper Pempel

Ca peste tot în UE campania pentru Parlamentul European este neoficial în desfășurare și în Polonia. Pentru alegerile din mai se pare că bătălia electorală a luat un contur clar deja, iar poate cel mai elocvent semnal este faptul că pe listele electorale se ragasesc nume foarte importante de pe arena politică poloneză. Opoziția unită are pe primele 5 locuri numai foști prim-miniștri ( de exemplu Leszek Miller, Wlodzimierz Czimoszewicz, Ewa Kopacz). Nici de la partidul Lege și Justiție lista nu e de ignorat, pe lângă fosta prim-ministra Beată Szydło  se regăsesc nume foarte grele cum ar fi actualul min. de interne și mâna dreapta a lui Kaczyński - Joachim Brudziński.

Pregătirea partidelor de pe scenă politică poloneză pentru europarlamentare a început încă cu două luni în urmă, dar trebuie să avem în vedere că în Polonia alegerile sunt percepute mai degrabă în lanț, alegerile din mai fiind mai degrabă încă o rampă de lansare pentru alegerile parlamentare naționale din toamna, cel mai probabil în noiembrie 2019. Astfel, în funcție de cum se vor desfășura alegerile pentru Parlamentul European vom ști cu mai multă certitudine ce strategii de campanie vor adopta opoziția și guvernarea, și dacă partidele relevante se vor coaliza.
 

Care este miza și distribuția de forțe cu trei săptămâni înaintea începerii oficiale a campaniei pentru Parlamentul European?

De la bun început se poate spune că miza este că niciodată mai mare deoarece se pune problema modelului social-politic și identiar de dezvoltare în cadrul UE. Deși, conform sondajelor mai mult de 80% din polonezi se declara pro-UE sau pentru o Polonie cât mai aproape de valorile europene, interpretările acestor valori adesea diferă, unii polonezi considerând Polonia că formând nucleul dur al valorilor europene. Pe acest fundal, pentru unele partide politice poloneze conservatorismul și naționalismul ar promova “adevărată Europa”.  
Pentru alegerile din mai avem practic cinci tabere relevante. Mai întâi actualul partid de guvernare  Lege și Justiție care trebuie spus este o alianța între trei partide (un fapt mai rar menționat), căreia i se opune în principal Coaliția Civică – o alianța între 6 partide cuprinzând aproape tot spectrul politic polonez – de la stânga socialistă până la dreapta liberală, în special Platforma Civică, Partidul “Modernii”, Uniunea Stângii Democratice și Partidul Popular Țărănist. Rămân încă trei partide cu șanse reale de a accede în PE, și anume Partidul “Wiosna” (sau “Primăvară” în traducere) condus de progresistul Robert Biedron, partidul sau mișcarea naționalist-populistă condusă de Paweł Kukiz și o alianța între radicalii de dreapta cu șanse undeva sub limita pragului electoral de 5%.

Există diferențe față de alegerile din 2014? Ce subiecte de campanie prevalează?

Deocamdată s-au impus două mari teme. Prima este dezbaterrea pe drepturile minorității LGBT. Partidul Lege și Justiție joacă cartea așa-numită "tradiționalistă" anti-LGBT, cu un discurs puternic homofob, încercând astfel să mobilizeze zona rurală care nu votează la europarlamentare. Dovadă e că Lege și Justiție se folosește de manifestul semnat de primarul Varșoviei Rafał Trzaskowski că punct de plecare pentru campania anti-LGBT. Trebuie să menționez aici că pe 18 februarie primarul Varșoviei a semnat un manifest pro-LGBT care prevede măsuri pro-active de educație sexuală în școli și instituții și apărarea drepturilor acestei minorități.
Un alt aspect important aici este intenția de vot. În 2014 prezența la vot a fost de numai 24%. Anul acesta electoratul se va mobiliza conform sondajelor mai aproape de 50%, poate chiar mai mult ceea ce favorizează opoziția. Însă marea mobilizare este așteptată în zonele urbane, adică acele zone unde Lege și Justiție nu este votat. Așadar prin optarea pentru discursul anti-LGBT actualii givernanti își doresc o mai mare mobilizare a zonei rurale.
A două tema este așa-numitele "cinci puncte ale lui Kaczynski",  sau un pachet de 5 promisiuni de măriri de salarii, pensii, indemnizații și o redistribuire bugetară mai echitabilă. Principiul  e același că și în cazul programului "500+" acolo unde începând cu al doilea copil orice familie poloneză primește 500 de zloți în plus din partea statului. De dată această multora din opoziție le este frică de un deficit bugetar din cauza populismului, iar cu o zi după ce Kaczynski ar fi lansat "cele cinci puncte" ministrul de finanțe și-ar fi depus demisia, însă această nu a fost acceptată.
O altă curiozitate, contrar așteptărilor, Polexitul nu este subiect de campanie și nici scandalul de corupție cu înregistrările lui Kaczynski pe tema zgaraie-norilor nu a produs mari efecte negative.

Ce spun sondajele?

Sondajele sunt instrumente incerte pentru moment, cifrele se schimbă de la săptămâna la săptămâna. Ba e Lege și Justiție în frunte, ba Coaliția Civică este dată drept câștigătoare cu 2-3% în față. Conform ultimului sondaj apărut ieri la comandă portalului RadioZET.pl, dacă alegerile ar fi avut loc duminică trecută, atunci Coaliția Civică ar câștigă cu 41%, Lege și Justiție ar obține 38%, iar progresiștii de la “Wiosna” sunt la 8%, adică ar trece pragul, dar nu ar atinge obiectivul dorit de 10-12%. Celalte forțe politice, ar fi sub pragul electoral. Așadar, dacă acest trend se va păstra, atunci ne putem aștepta că radicalii și o parte din naționaliști să nu acceadă în Parlamentul European.
O ultima concluzie, conform unui sondaj relativ recent din februarie (Sondaj IPSOS pentru OKO Press), se pare că societatea poloneză a devenit per ansamblu mai toleranță la tematică LGBT și educația sexuală legată de această tema, 56% declarându-se în favorea căsătoriilor între persoane de același sex, față de 38% împotriva. Aici am putea avea un semnal social-electoral important, dar rămâne de văzut la alegerile din mai.

 

412