Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Pagina de istorie: Povestea luptătorilor ”Dayma”, grănicerii români din Imperiul Habsburgic

maria_teresa.jpg

Împărăteasa Maria Tereza de Habsburg a înființat primele regimente grănicerești românești
Image source: 
Wikipedia

În 15 aprilie 1762, împărăteasa Maria Tereza de Habsburg semna Înaltul Decret referitor la înființarea primelor regimente grănicerești românești. Aceste unități militare au dovedit încă o dată valoarea soldaților români din Transilvania, care s-au acoperit de glorie în luptele contra Imperiului Otoman, apoi în războaiele napoleoniene. Aflați povestea luptătorilor ”Dayma” din Pagina de istorie.

Regimentele de grăniceri au fost create în contextul luptelor aproape permanente dintre Imperiul Otoman și cel Habsburgic. Inițial, Habsburgii au creat regimente de grăniceri sârbi și croați, apoi au decis să extindă acest sistem și în Transilvania, printre români și secui.

Pentru români, regimentele de grăniceri, alături de Biserica Română Unită cu Roma, Greco-Catolică, au reprezentat mijloace de emancipare socială și națională. În contextul în care cea mai mare parte a românilor ardeleni fusese redusă la starea de iobăgie în timpul principilor protestanți ai Transilvaniei, Habsburgii au decis că preoții greco-catolici și militarii din regimentele grănicerești sunt eliberați din starea de iobăgie și împroprietăriți.

Clerul greco-catolic a fost unul dintre cei mai activi susținători ai înființării regimentelor de grăniceri, pentru că episcopii uniți au intuit faptul că aceste regimente vor deschide calea unor români spre cele mai înalte demnități ale Principatului Transilvaniei. Evoluția istoriei a demonstrat că ei au avut dreptate. Numeroși ofițeri de valoare au devenit nobili, iar patru dintre ei au deținut demnitatea de mareșali ai armatei imperiale, rang la care românii au ajuns abia după desființarea regimentelor grănicerești.

Maria Tereza a creat două regimente, cu sediile la Orlat și la Năsăud. Regimentul din Năsăud s-a acoperit de glorie în timpul războaielor contra Imperiului Otoman, în Moldova și la Nicopole. Regimentul din Orlat a luptat în Valahia contra otomanilor. În timpul războaielor napoleoniene, regimentele grănicerești au luptat în toată Europa: în Austria, Germania, Cehia, Slovacia, Italia sau Franța. Numeroși soldați au fost decorați pentru vitejie. În acea perioadă a apărut și legenda soldaților Dayma, care spune că, în luptele contra armatei imperiale, francezii se temeau doar de acești soldați mai aparte. Soldații Dayma erau, de fapt, românii din regimentele grănicerești, care, după ce își terminau muniția, apucau puștile de țeavă și porneau la atac cu strigătul de luptă ”Dă-i, mă!”.

Nu a contat doar ascensiunea socială individuală, ci și întregul sistem creat în jurul acestor regimente. Viitorii grăniceri erau obligați să învețe să scrie și să citească, iar școlile grănicerești erau printre cele mai bune din Transilvania. Fiecare grănicer servea între 16 și 64 de ani. În timp de pace, erau activi doar unul din șapte grăniceri, iar serviciul militar era îndeplinit prin rotație. Grănicerii serveau în pichete și patrule timp de două săptămâni, apoi urmau alții la datorie. Instrucția avea loc duminica și de sărbători, după liturghie, precum și în trei zile lucrătoare pe an. Regimentele de grăniceri au luptat și în Revoluția din 1848. În 1851, regimentele de grăniceri au fost desființate, însă ele își îndepliniseră rolul de ferment social și național printre românii ardeleni.

Rămâneţi alături de noi la Pagina de istorie pentru a afla poveşti din trecut, dar şi pentru că presa de azi este ciorna istoriei de mâine.

Ascultați rubrica ”Pagina de istorie” în fiecare zi, de luni până vineri, dimineața de la 8.30 și de la 9.55 și după amiaza de la 17.20, numai la RFI România

Toate edițiile rubricii Pagina de Istorie: http://www.rfi.ro/tag/pagina-de-istorie

Rubrica Pagina de istorie din 15 aprilie 2019
490