Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Pagina de istorie: Genocidul Armean, o dispută istorico-politică

armeni_genocid.jpg

Intelectuali armeni arestați în noaptea de 24 aprilie 2015 și apoi executați de otomani. Rândul de sus: Krikor Zohrab, Daniel Varoujan, Rupen Zartarian, Ardashes Harutunian și Siamanto; Rândul de jos: Ruben Sevak, Dikran Chökürian, Diran Kelekian, Tlgadintsi și Erukhan.
Image source: 
Wikipedia

Pe 24 aprilie, armenii din întreaga lume comemorează genocidul la care a fost supus, între 1915 și 1923, această populație. Peste un milion și jumătate de armeni, cei mai mulți cetățeni ai Imperiului Otoman, au fost pur și simplu exterminați. Despre povestea Genocidului Armean, aflați mai multe din Pagina de istorie de azi.

Ziua care este considerată, convențional, începutul genocidului asupra armenilor este 24 aprilie 1915, când autoritățile otomane au adunat, arestat și deportat din Constantionpolelele de atunci, Istanbulul de azi, și din regiunea Ankara, intelectuali și lideri ai comunității armene. Cei mai mulți au fost asasinați.

Genocidul din anul 1915 nu era nici întâmplător, nici neașteptat. Venea după decenii, chiar după sute de ani, pe parcursul cărora, sultanii turci succesivi, apoi Junii turci ajunși la putere în 1908 au dus o politică de cruzime naționalistă și de exterminare în privința tuturor popoarelor străine, inclusiv a armenilor.

Genocidul armean a avut loc în timpul și după Primul Război Mondial și a avut loc în două faze: uciderea populației masculine în putere, urmată de deportarea femeilor, copiilor, bătrânilor și infirmilor în  deșertul sirian. Ei au fost mânați să mărșăluiască, împinși de la spate de militari. Deportații au fost privați de apă, mâncare și erau adesea jefuiți, violați și, în final, omorâți.

Genocidul armenilor este considerat a fi unul dintre primele genocide ale lumii moderne, din cauza manierei organizate în care a fost comis, spun istoricii. Acum este al doilea genocid studiat, după Holocaust. Însă la vremea când s-a produs, cuvântul ”genocid” nici nu era folosit pentru a descrie astfel de crime. Se vorbea despre ”masacru”, ”atrocități”, ”anihilare” sau ”uciderea unei națiuni”. Genocidul pornit în 1915 a îngroșat rândurile armenilor din diaspora, cu cei care au reușit să supraviețuiască și să scape opresiunii.

Mulți ani, Turcia a considerat că termenul de genocid nu s-ar potrivi pentru aceste acțiuni, în urma cărora și-au pierdut viața peste un milion și jumătate de armeni. Treptat, însă, Turcia a fost conjurată de comunitatea internațională să recunoască genocidul. În 2007, Institutul pentru Umanitate Elie Wiesel a scris o scrisoare, semnată de 53 de laureați ai Premiului Nobel, în care erau reafirmate concluziile cercetătorilor în domeniu care arătau că uciderea armenilor din 1915 constituie un genocid.

 

Rămâneţi alături de noi la Pagina de istorie pentru a afla poveşti din trecut, dar şi pentru că presa de azi este ciorna istoriei de mâine.

Ascultați rubrica ”Pagina de istorie” în fiecare zi, de luni până vineri, dimineața de la 8.30 și de la 9.55 și după amiaza de la 17.20, numai la RFI România

Toate edițiile rubricii Pagina de Istorie: http://www.rfi.ro/tag/pagina-de-istorie

Rubrica Pagina de istorie din 24 aprilie 2019