”Un salariu minim obligatoriu la nivel european ar crea și mai multe nemulțumiri”

- Care sunt așteptările dumneavoastră de la acest summit?

- Eu sper să se întâmple 3 lucruri: Primul ar fi acela ca șefii de state și de guverne să aibă curajul de a privi pe termen lung și în profunzime la lucrurile care contează cu adevărat pentru UE și pentru cetățenii ei, să aibă curajul de a lansa mesaje consistente. Al doilea lucru ar fi ca ei să aibă curajul de a relua elementele cele mai importante din cadrul miilor de dialoguri care au avut loc la nivelul comitetului, parlamentului, legate de scenariile de viitor pentru Europa. Să sperăm că toate aceste dialoguri la nivel mai mic își vor găsi ecoul, pentru că altfel ar fi dezamăgitor. Iar al treilea lucru ar fi curajul de a reprezenta puțin orgoliul european, orgoliu față de ceea ce a construit Europa până acum și față de ceea ce este capabilă să construiască în continuare, față de rolul pe care îl poate juca la nivel mondial. Avem nevoie de o agendă serioasă pentru viitor, pentru o dezvoltare sustenabilă.

- Iar pentru Europa socială care ar fi așteptările?

- Dacă citim tratatele, o treime din aceste texte se referă la drepturile sociale, la drepturile privind conviețuirea europenilor. Dimensiunea socială este coesențială dimensiunii economice, dar și celei ecologice. Este un triptic fundamental pe care se bazează Uniunea Europeană. Este esențial pentru creșterea competitivității, a inovației, a coeziunii și incluziunii sociale, a coerenței privind provocările climatice, ecologice. Este o parte a misiunii europene. Mă aștept ca acest echilibru să se consolideze.

- Avem însă de a face cu mari schimbări industriale în Europa dar și în întreaga lume. Cum ar trebui UE să abordeze aceste mari mutații?

- În primul rând trebuie să conștientizăm viteza și profunzimea acestor transformări. Nu e vorba numai de o revoluție numerică, este vorba și despre evoluția inteligenței artificiale, dar și despre modificarea schimbărilor structurale care se produc în comerțul internațional. Astăzi 70% din veniturile globale provin din comerțul mondial. Acum 30 de ani acest procent era de doar 45%. Este vorba de asemenea de schimbările climatice, de politicile energetice, cele privind transporturile, etc. Toate aceste schimbări provoacă tensiuni, vor exista învingători și învinși, vor exista probleme sociale, dar vor exista și mari oportunități. Este esențial să înțelegem că toate acestea trebuie incluse într-o strategie pe termen lung pentru care e nevoie de investiții substanțiale în cercetare, în inovare. Va trebui să ne asumăm riscuri, să împărțim aceste riscuri între noi. Apoi e nevoie să ne organizăm astfel încât întreprinderile noastre, regiunile noastre, lucrătorii, tinerii, să aibă competențele și capacitățile de a răspunde acestor provocări. În al treilea rând este nevoie să ne dotăm cu instrumentele necesare acestor schimbări. Anumite activități vor trebui oprite. Toate aceste lucruri trebuie conjugate, nu pot fi făcute separat. Modernizarea sistemului de protecție socială este fundamentală. Nu e vorba doar de un succes politic, ci de un succes de care să beneficieze populația, care să fie perceput la nivelul populației. Transformările vor avea loc din ce în ce mai repede și dacă nu vom fi capabili să facem astfel încât întreprinderile, lucrătorii să se bucure de beneficiile aferente, atunci schimbările se vor face fără noi. Vom avea toți de pierdut. Trebuie căutat echilibrul între inovare, investiții, risc economic, protecție socială, astfel încât să nu creăm mase de oameni care să se simtă excluși...

- Credeți că ideea unui salariu minim la nivel european este sustenabilă?

- Trebuie continuate discuțiile în cadrul dialogului social. Trebuie respectat aquisul comunitar care prevede ca problemele salariale să fie discutate în primul rând între partenerii sociali. Există evident standarde și directive europene care stabilesc condițiile de protecție socială a lucrătorilor, care trebuie respectate, dar cred că adoptarea acum a unui salariu minim la nivel european ar face obiectul a și mai multor divizări, neînțelegeri. În plus asta ar crește enorm potențialul forțelor antieuropene, care vor susține că asta e rezultatul impunerilor de la Bruxelles, etc. Bineînțeles că este nevoie de creșterea salariilor în multe țări europene, atât în țările în care acest salariu trebuie să fie conform cu creșterea economică, cât și în țările care au fost victime ale crizei. Dar toate acestea trebuie făcute într-un cadru de coordonare la nivel global, cu respectarea negocierilor dintre partenerii sociali. Impunerea printr-o directivă europeană a unui salariu minim ar crea și mai multe divizări la nivel social...

- Cum vedeți problema schimbărilor climatice? 8 state membre cer ca 25% din bugetul european să fie alocat pentru lupta împotriva schimbărilor climatice...

- Vestea bună este că bugetul multianual prezentat deja de Comisia europeană acum un an și care va trebui aprobat de noul Parlament, prevede deja ca 25% din cheltuielile globale pe următorii 7 ani să fie alocați pentru dezvoltarea durabilă și pentru provocările generate de schimbările climatice. Problema noastră, a Comitetului economic și social, dar și a Comitetului regional și a Parlamentului european, este că acești 25% nu sunt suficienți. Noi cerem 40% iar Parlamentul cere 30% . Și asta pentru că marea provocare a viitorului este legată de această agendă, care e o agendă foarte concretă. Nu e vorba doar de a monta niște filtre la mașini, este vorba de schimbări la nivelul transporturilor în ansamblu, industria automobilelor, industria energetică, înlocuirea tuturor recipientelor de plastic, toate astea reprezintă o enormă provocare. Este vorba inclusiv de bateriile electrice, de energiile regenerabile, producția de înlocuitori ai plasticului. Nu e vorba deci doar de schimbările climatice, e vorba de agenda viitorului, de o dezvoltare solidă și durabilă.

- Cum vedeți rolul culturii în promovarea integrării europene?

- Cultura stă la baza proiectului gândit de fondatorii Uniunii Europene, iar acest proiect își are de fapt originile cu mult înainte de declarația Schuman. Cultura reprezintă un spațiu al dialogului, care a creat de fapt tot ceea ce este Europa astăzi, plecând de la rădăcinile iudeo-creștine dar și de la toate celelalte curente liberale, Revoluția franceză, etc. Dacă călătorim de-a lungul Europei recunoaștem asta în artă, în cultură, în concepția spațiului civic, urbanism etc. În ciuda marilor diferențe culturale există și mari similitudini. Cultura a reprezentat un important spațiu de recunoaștere mutuală, de includere a diversității într-o nouă sinteză a valorilor fundamentale, în care toată lumea să se recunoască. Eu cred că astăzi cultura, așa cum a fost la sfârșitul Evului Mediu, în Renaștere, poate fi unul din instrumentele importante care să ne ajute să redescoperim ceea ce este cu adevărat important, valorile fundamentale care-i unesc pe europeni, conștientizarea faptului că suntem aici pentru a apăra o anumită idee despre om, despre societate. Cultura este o rezervă extraordinară de energie. Și spun asta aici la Sibiu, oraș care datorită culturii a cunoscut o transformare economică, socială, teritorială enormă, care i-a adus nu doar o recunoaștere internațională, ci și o revitalizare enormă. Când au avut loc atentatele de la Bruxelles, acum 3 ani, am descoperit că o parte din acești teroriști veneau din a treia generație de imigranți, erau născuți aici, educați aici în Europa. Ei bine, regele a inaugurat, la șase luni după atentate, un centru cultural chiar în inima Maelbeekului,  pentru a reconstrui o legătură cu aceste comunități marginalizate atâta timp, și din care au rezultat acești teroriști. Cultura rămâne un instrument de dialog, de integrare, care are o forță enormă, inclusiv sub diverse dictaturi. Mă gândesc la Estonia, unde toată lumea cânta și dansa rezistând astfel dominației rusești. Cultura este un instrument foarte puternic, care depășește limitele teritoriale ale unui stat. Ca și clima. Cultura și clima nu cunosc frontiere. Actorii culturii trebuie folosiți în mod pozitiv pentru a construi o nouă eră de angajament civic care să conteze la nivel comunitar.

- Vă mulțumesc și vă doresc succes.