Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Pagina de istorie: Pactul de la Varșovia sau ”lupul în piele de oaie”

varsovia.jpg

Palatul prezidențial din Varșovia, acolo unde a fost semnat pactul, la 14 mai 1955
Image source: 
Wikipedia

Acum 64 de ani, opt state din blocul comunist semnau „Tratatul de prietenie, colaborare și asistență mutuală”, cunoscut și sub denumirea de Pactul de la Varșovia. Ce trebuia să asigure tratatul și care au fost efectele sale pentru statele semnatare, aflați din Pagina de istorie de astăzi.

Pe 14 mai 1955, Albania, Cehoslovacia, R.D. Germană, Polonia, România, Ungaria și Uniunea Sovietică semnau Tratatul sau Pactul de la Varșovia, însă documentul a intrat, efectiv, în vigoare abia la 5 iunie 1955. Numit în mod oficial Tratatul de prietenie, cooperare și asistență mutuală, Pactul de la Varșovia a fost, de fapt, o alianță militară a țărilor comuniste din Europa de Est, care intenționau să se apere împotriva amenințării pe care o percepeau din partea NATO.

Ideea semnării tratatului a venit din partea URSS, mai exact, la inițiatia lui Nikita Hrușciov, pe fondul declanșării ”Războiului rece”, după încheierea Celui de-al Doilea Război Mondial, între cele două blocuri de state despărțite de așa-zisa cortină de fier. De fapt, tratatul urma să ”apere” statele comuniste de orice încercare de a fi transformate în state capitaliste, după cum justifica Brejnev, mai târziu, necesitatea pactului.

Așa se face că tratatul, în loc să fie folosit în scopul declarat de fi o contrapondere la NATO, a fost utilizat de sovietici ca pretext de a interveni în cazul oricăror tentative ale statelor din Europa de Est de a scăpa de comunism. La un an de la semnarea lui, în timpul Revoluției Maghiare din 1956, trupele sovietice au intervenit armat pentru a înăbuși tentativa lui Imre Nagy de a retrage Ungaria din alianță și de a instaura un regim comunist mai blând. În două săptămâni, rezistența maghiară a fost înfrântă, iar trupele sovietice nu au mai părăsit Ungaria decât în momentul dizolvării Tratatului de la Varșovia, în 1991.

Un alt moment în care Pactul de la Varșovia a fost activat, a fost în 1968, în cazul declanșării Primăverii de la Praga. După ce cehoslovacii au denunțat public Tratatul de la Varșovia, 23 de divizii sovietice au intrat pe teritoriul Cehoslovaciei, însoțite de trupe maghiare, est-germane, bulgare și poloneze. Doar Albania și România au refuzat să participe la intervenție. Acest fapt i-a adus lui Nicolae Ceaușescu o schimbare de atitudine a lumii occidentale, care l-a considerat erou pentru îndrăzneala de a se opune sovieticilor.

Nu au existat niciodată confruntări armate directe între NATO și țările semnatare ale Pactului de la Varșovia, în cei 35 de ani de Război Rece. De abia în decembrie 1988 Mihail Gorbaciov a vorbit despre înlocuirea Doctrinei Brejnev cu ceea ce el a numit Doctrina Sinatra, care arăta că țările din Europa răsăriteană ar fi îndreptățite să facă ce doresc. Acest dezgheț a dat semnalul revoluțiilor produse în Europa de Est din 1989. Pactul de la Varșovia a fost oficial dizolvat, în urma unei întâlniri la Praga, în 1 iulie 1991.

 

Rămâneţi alături de noi la Pagina de istorie pentru a afla poveşti din trecut, dar şi pentru că presa de azi este ciorna istoriei de mâine.

Ascultați rubrica ”Pagina de istorie” în fiecare zi, de luni până vineri, dimineața de la 8.30 și de la 9.55 și după amiaza de la 17.20, numai la RFI România

Toate edițiile rubricii Pagina de Istorie: http://www.rfi.ro/tag/pagina-de-istorie

Rubrica Pagina de istorie din 14 mai 2019
336