Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Moment istoric al alegerilor europene și tristețe la votul românesc în Belgia

61121956_605108689993868_5755076264754937856_n.jpg

PE alegeri
Parlamentul European îmbracat în albastrul Europei pentru alegeri
Image source: 
Mihaela Gherghisan/RFI

Cea mai mare participare la alegerile europene din ultimii 25 de ani  a condus la a noua legislatură a Parlamentului European, unde creștin democrații sunt tot pe primul loc, dar ar putea fi detronați de o alianță a forțelor de centru stânga. Pentru votul diasporei la Bruxelles, duminică a fost o zi tristă cu cozi lungi la vot și nu toată lumea a putut vota pâna la ora 21.

Peste 13 mii de români s-au prezentat la secțiile de votare din Belgia, la ora 21 când urnele s-au închis, teoretic, curtea Consulatului României era neagră de lume. Spiritele erau încinse, personalul era depășit de evenimente, poliția fusese chemată și debarcase cu 7 dube și un aruncător de apă.

Situația era ceva mai calmă la secțiile de la Ambasada României și de la Reprezentanța Permanentă a României pe lângă UE, iar oamenii spuneau c-au venit la vot pentru viitor și schimbare. 

Prezența masivă a politiei i-a făcut pe unii să creadă că vor fi atacați, cu toate acestea votanții au rămas întrucât li s-a promis că toată lumea va vota. Acest lucru a fost adevărat la Consulat, dar nu și la celelalte secții. 

In confuzia creată de cei care votaseră dar nu plecau din fața consulatului, de scutierii care păzeau incinta și de numărul mare de persoane prezente în curtea clădirii, cetățenii se organizau singuri. 

In acest timp, la câteva străzi distanță, la Parlamentul European, se publicau primele estimări ale componentei legislaturii europene 2019-2024. Pe primul loc era PPE cu 177 de locuri urmat de social democrați cu 147 si ALDE-LREM cu 101 locuri.

In Hemiciclul transformat în sală de presă imensă șefii grupurilor politice se plimbau la microfon pentru a promite, fiecare din ei, revoluții culturale si politice pentru următorii cinci ani. 

Alianțe se prefigurează, exact așa cum au fost anunțate de câteva săptămâni. Forțele progresiste de centru stânga (social-democrații, liberalii si verzi) dau mai departe semne că se vor coaliza pentru a-i depăși în fine pe creștin democrați. 

Marea necunoscută era aseară și rămâne încă dorința ALDE de a se mai coaliza cu restul având în vedere ca liberalul Guy Verhofstadt, luând si voturile LREM (Emmanuel Macron), urcă pe locul trei pierdut în 2014. 

Alte speculații erau făcute privind președinția Comisiei Europene care depinde de alianțele amintite. Manfred Weber, Frans Timmermans, Margrethe Vestager – toți trei au acum șanse mai mult sau mai puțin egale. Iar asul din mânecă al PPE , Michel Barnier, poate fi folosit. 

In 28 mai liderii UE se reunesc la Bruxelles pentru a începe marea târguiala privind posturile înalte în UE. Vor fi atunci și mai multe nume vor fi atunci prezentate pentru președinția Comisiei Europene, a Parlamentului European si a Consiliului European. 

 
Corespondentul RFI la Bruxelles, Mihaela Gherghisan