Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Pagina de istorie: Doina Cornea, bătută de Securitate, decorată de Papă, Regele Mihai și Republica Franceză

doina_cornea.jpg

Image source: 
memorialsighet.ro

În 30 mai 1929, exact acum 90 de ani, venea pe lume Doina Cornea, cea care a devenit simbolul rezistenței anticomuniste din ultimele decenii de dictatură. Doina Cornea a sfidat comunismul și a militat pentru democrație, pentru restaurarea monarhiei și pentru repunerea Bisericii Greco-Catolice în drepturile sale. Până la moarte, a păstrat afișat lângă ușa casei sale din Cluj portretul Regelui Mihai I al României.

Doina Cornea a fost pasionată de filologie. A studiat franceza și italiana la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj, iar apoi a devenit profesoară de franceză în Zalău, unde s-a căsătorit cu un avocat. În 1958, ea s-a mutat înapoi la Cluj, unde a devenit cadru didactic al Facultății de Filologie.

După propriile sale mărturisiri, ea a început să pună sub semnul întrebării fundamentele etice ale comunismului după o vizită în Franța, în 1965, când a fost șocată de libertatea cu care tinerii îl criticau pe generalul Charles de Gaulle.

Încet, sentimentul de revoltă a început să crească în sufletul ei, iar în 1982 a reușit să trimită o scrisoare de protest pentru a fi difuzată de Europa Liberă. Redactorii Europei Libere au crezut că Doina Cornea este un pseudonim și i-au citat numele pe post. Imediat, a început să fie hărțuită de Securitate.

A fost dată afară de la Universitate, însă a continuat să protesteze. Până în 1989, a reușit să trimită 31 de texte de protest la Europa Liberă. În 1987, a lipit afișe prin care își manifesta solidaritatea cu muncitorii arestați în Brașov în urma protestelor anticomuniste. În 1988, i-a trimis o scrisoare Papei Ioan-Paul al II-lea prin care cerea să lupte pentru libertatea Bisericii Greco-Catolice.

În tot acest timp, Doina Cornea era persecutată în mod deschis, după cum mărturisea ea în cartea "Fața nevăzută a lucrurilor. Dialoguri cu Rodica Palade". Doina Cornea era în arest la domiciliu în anii 1980. "Fusesem bătută de milițianul de la poartă, trântită pe jos, izbită cu picioarele. Șchiopătam, respiram greu. La trei zile după bătaie, securiștii mi-au dat voie să ies din casă pentru a merge la medic. Am încercat la un cabinet medical din apropiere, destinat sportivilor. M-a primit doctorul Duma. Nu ne cunoșteam. Ulterior am aflat că și-a dat seama cine eram. M-a examinat și mi-a dat o idee excelentă: "Mergeți la Medicina Legală". Acolo, m-a examinat dr. Petru Moșoigo. Mi-a eliberat un certificat medical foarte amănunțit, măsurând fiecare contuzie: hematom, coapsa stângă: 16/9 cm; hematom, brațul stâng: 5/4 cm, și așa mai departe, vreo șaisprezece poziții. Certificatul a ajuns în Occident. Numai așa puteam rezista", descria Doina Cornea calvarul prin care a trecut.

În decembrie 1989, ea a ieșit în stradă, cu riscul de a fi ucisă. Doina Cornea a fost cooptată în structurile noii puteri, însă a demisionat rapid din FSN, după ce a denunțat abuzurile noilor lideri. Pentru aceasta, ea a fost intens calomniată de presa apropiată de Ion Iliescu. Însă Doina Cornea a fost apreciată de oameni politici precum Corneliu Coposu. Papa Ioan-Paul al II-lea, Regele Mihai I și Franța au decorat-o pentru curaj. Doina Cornea s-a stins din viață în 4 mai 2018.

Rămâneţi alături de noi la Pagina de istorie pentru a afla poveşti din trecut, dar şi pentru că presa de azi este ciorna istoriei de mâine.

Ascultați rubrica ”Pagina de istorie” în fiecare zi, de luni până vineri, dimineața de la 8.30 și de la 9.55 și după amiaza de la 17.20, numai la RFI România

Toate edițiile rubricii Pagina de Istorie: http://www.rfi.ro/tag/pagina-de-istorie

Rubrica Pagina de istorie din 30 mai 2019
375