Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Pagina de istorie: Onisifor Ghibu, închis pentru curajul de a-i cere lui Hrușciov Basarabia înapoi

onisifor_ghibu.jpg

Image source: 
Wikipedia

În 31 mai 1883, venea pe lume, la Săliște, lângă Sibiu, unul dintre cei mai iluștri reprezentanți ai Generației Unirii, Onisifor Ghibu. El a fost unul dintre luptătorii de seamă pentru Unirea Basarabiei cu România, apoi pentru Unirea Transilvaniei cu Regatul român. După instaurarea comunismului, Onisifor Ghibu a trecut prin temnițele comuniste. Acest lucru nu l-a descurajat, iar după moartea lui Stalin, i-a cerut lui Hrușciov să retrocedeze Basarabia României.

Onisifor Ghibu a făcut studii liceale la Sibiu, apoi în Brașov. După terminarea liceului, a studiat Teologia la Institutul Teologic Ortodox din Sibiu. Și-a continuat studiile la Universitatea din București, apoi la cele din Strasbourg și din Jena. În 1909 a obținut doctoratul la Jena.

Întors în Sibiu, a fost numit inspector școlar general pentru școlile confesionale ortodoxe, pe care s-a străduit să le ridice la nivelul celor greco-catolice sau lutherane din Transilvania. În paralel, a activat și ca profesor la Institutul Teologic din Sibiu. Izbucnirea Primului Război Mondial l-a determinat să se refugieze în România, unde a devenit unul dintre cei mai fervenți militanți pentru intrarea României în război alături de Antantă, pentru a elibera Transilvania. Drept urmare, Curtea Militară Maghiară din Cluj l-a condamnat la moarte în contumacie.

După dezastrul militar din toamna anului 1916, Onisifor Ghibu s-a refugiat, împreună cu Regele Ferdinand, Guvernul, Parlamentul și Armata Regală Română, la Iași. Din martie 1917, el s-a mutat la Chișinău, unde i-a încurajat pe liderii românilor basarabeni să militeze pentru Unire. Din primăvara anului 1917, el a început să organizeze învățământul în limba română din Basarabia, care fusese interzis de ruși încă din secolul al XIX-lea. De asemenea, i-a încurajat pe basarabeni să se organizeze în Partidul Național Moldovenesc.

Onisifor Ghibu a tipărit și primul ziar cu litere latine din Chișinău, numit Ardealul, care a devenit apoi ziarul România Nouă. Tiparul cu litere latine a fost adus de la Iași. După Unirea Basarabiei cu Regatul României, Onisifor Ghibu a reluat lupta pentru Unirea Transilvaniei, iar după adoptarea Declarației de Unire de la Alba Iulia a devenit membru al Consiliului Dirigent al Transilvaniei, cu funcția de secretar pentru instrucția publică.

S-a implicat în refondarea Universității din Cluj ca instituție românească, apoi în fondarea Institutului Teologic Ortodox din Chișinău ca instituție a Universității din Iași. În perioada interbelică, a deținut mai multe demnități publice și a devenit membru al Academiei Române.

În timpul Celui de-al Doilea Război Mondial, Onisifor Ghibu a susținut lupta pentru eliberarea Basarabiei de sub ocupația rusească. Drept urmare, după venirea comuniștilor la putere, a fost arestat și dat afară de la Universitatea din Cluj. Nu s-a descurajat, iar după moartea lui Stalin, Onisifor Ghibu i-a cerut noului lider sovietic, Hrușciov, să retrocedeze Basarabia României. Pentru aceasta, el a fost arestat din nou în 1956 și condamnat la doi ani de închisoare. Eliberat în 1958, Onisifor Ghibu a fost trimis la Sibiu, unde a trăit relativ izolat până în 1972.

 

Rămâneţi alături de noi la Pagina de istorie pentru a afla poveşti din trecut, dar şi pentru că presa de azi este ciorna istoriei de mâine.

Ascultați rubrica ”Pagina de istorie” în fiecare zi, de luni până vineri, dimineața de la 8.30 și de la 9.55 și după amiaza de la 17.20, numai la RFI România

Toate edițiile rubricii Pagina de Istorie: http://www.rfi.ro/tag/pagina-de-istorie

Rubrica Pagina de istorie din 31 mai 2019