UK: May își dă demisia din funcția de lider al Partidului Conservator

Au trecut mai puțin de trei ani de când precedentul lider al Partidului Conservator, premierul pe atunci David Cameron, demisiona din funcție, fiind înlocuit de Theresa May. 

Ambii lideri Conservatori și prim miniștri au căzut victima Brexit - procesul de ieșire din Uniunea Europeană a Marii Britanii: Cameron din cauza referendumului din 23 iunie 2016 în care a făcut campanie pentru rămânerea în UE și a pierdut, iar May pentru că nu a reușit să convingă Camera Comunelor să aprobe acordul negociat cu liderii UE. 

În funcție din 13 iulie 2016, premierul May, care sprijinise fără entuziasm rămânerea în UE la referendum, s-a angajat cu vigoare în punerea în practică a rezultatului scrutinului, 52% - 48% în favoarea Brexit.

Pe 29 martie 2017 a fost invocat articolul 50 al Tratatului de la Lisabona prin care era declanșat oficial procesul de ieșire din UE, care ar fi trebuit să se încheie peste doi ani, la 29 martie 2019. 

Dar de atunci încolo lucrurile au mers din rău în mai rău pentru premierul May. În primul rând, pe 8 iunie 2017 alegerile parlamentare anticipate convocate la propunerea premierului May au dus la pierderea majorității absolute de către Partidul Conservator în Camera Comunelor.

Lipsită de această majoritate, premierul a trebuit să caute sprijin pentru a guverna la Partidul Democrat Unionist (DUP) din Irlanda de Nord - un partid pro-Brexit, alienându-și în schimb propriii deputați pro-europeni. 

Negocierile cu UE începute în vara lui 2017 s-au dovedit foarte anevoioase, principalul obstacol reprezentându-l statutul frontierei post-Brexit între Irlanda de Nord și Republica Irlanda. 

Când acordul a fost în sfârșit încheiat în noiembrie 2018, premierul May a avut sarcina care s-a dovedit în final imposibilă de a trece prin Camera Comunelor acest acord.

Camera inferioară a parlamentului britanic a respins de trei ori prin vot acest acord, ceea ce a obligat premierul May să ceară liderilor UE amânarea datei Brexit, iar aceștia au fixat la început data de 12 aprilie, pentru a extinde din nou termenul la 31 octombrie 2019. 

Ca urmare, Marea Britanie a fost nevoită să participe la alegerile pentru Parlamentul European, în care Partidul Conservator s-a situat pe locul al cincilea cu 9% din voturi, cel mai slab rezultat din istoria sa într-un scrutin național. 

După acel fiasco, premierul May nu a a mai avut decât soluția demisiei din funcția de lider al Partidului Conservator care va duce la înlocuirea sa și din funcția de prim ministru, la fel cum s-a întâmplat acum trei ani cu Cameron.

Johnson - favorit la succesiune

Procesul alegerii unui nou lider va începe luni 10 iunie cu depunerea candidaturilor: un deputat poate deveni candidat dacă are sprijinul a cel puțin opt dintre colegii săi. 

Boris Johnson va fi judecat în temeiul unei legi din secolul al XIII-lea

Sursa imaginii: 

https://extra.ie

Apoi va începe votarea la care participă cei 313 deputați ai Partidului Conservator în tururi succesive de scrutin: după primul tur continuă candidații cu peste 17 voturi, iar după al doilea tur cei cu minimum 33 de voturi, ulterior candidatul plasat pe ultimul loc fiind eliminat.

Procesul continuă până ce rămân doar doi candidați, care după 22 iunie vor fi suspuși votului poștal al celor circa 140000 de membri ai Partidului Conservator, candidatul care obține cele mai multe voturi fiind declarat noul lider pe 22 iulie.

În acel moment premierul May ar trebui să demisioneze din funcție, iar noul lider al Partidului Conservator să fie însăcinat de Regina Elisabeta a II-a cu formarea guvernului.

Numai că în această privință un purtător e cuvânt al premierului May a declarat că ea nu va demisiona din funcție dacă devine clar că noul lider nu va bucura de sprijin majoritar în Camera Comunelor, ceea ce ar fi fără precedent în condițiile în care sistemul constituțional britanic se bazează pe cumularea funcțiilor de prim ministru cu cea de lider al partidului de guvernământ. 

Deocamdată, 11 deputați și-au anunțat intenția de a se înscrie în competiție, iar favorit clar este fostul ministru de externe și primar al Londrei, Boris Johnson, urmat de ministrul agriculturii și mediului, Michael Gove, alți doi candidați importanți fiind ministrul de externe Jeremy Hunt și ministrul sănătății Matt Hancock. 

În mod clar Brexit va fi subiectul principal al campaniei pentru alegerea noului lider al Partidului Conservator, iar Johnson a spus că dacă va deveni premier Marea Britanie va ieși din UE la 31 octombrie cu sau fără acord, în timp ce Gove dorește amânarea datei Brexit până la 31 decembrie 2020. 

Este pentru prima oară în istorie când membrii de partid aleg nu doar liderul ci și prim-ministrul. În 2016 Theresa May a rămas singura candidată atunci când contra-candidata sa Andrea Leadsom s-a retras din competiție și scrutinul membrilor de partid nu a mai avut loc, May fiind declarată învingătoare.

În precedentele ocazii atât în Partidul Conservator cât și în Partidul Laburist - cele două mari partide din Marea Britanie - liderul ales prin scrutinul membrilor a devenit liderul opoziției, dar acum Conservatorii se află la guvernare și membrii săi devin practic un colegiu electoral.

Studiile sociologice arată că 2/3 dintre membrii Partidului Conservator sunt în favoarea Brexit și mulți dintre ei au votat în recentele alegeri europene în favoarea Partidului Brexit, situat pe primul loc cu 31%, care militează pentru ieșirea cât mai grabnică din UE, chiar fără acord.

În aceste condiții, Johnson e favorit clar, dar problema lui este cum va putea guverna când în Camera Comunelor opoziția este covârșitor ostilă cel puțin unui Brexit dur, iar în Partidul Conservator sunt destui deputați care nu doar se opun unui Brexit dur, dar ar fi gata să voteze împotriva lui Johnson într-o moțiune de cenzură.