Asasinat politic în Germania ...

Din investigaţiile unor jurnalişti rezultă că prezumtivul atentator, Stephan E., nu a acţionat singur. Teza jurnaliştilor este susţinută şi de mai mulţi experţi care studiază fenomenul extremismului de dreapta. Aceştia afirmă că şi în cazul altor asemenea atentate politice, făptaşii identificaţi au fost sprijiniţi de alte persoane, active în structuri şi organizaţii neonaziste.

Ministrul federal de interne, Horst Seehofer, a confirmat marţi într-o conferinţă de presă, că autorităţile au ajuns la concluzia că motivele atentatorului au la bază concepţii extremiste de dreapta.

În opinia lui Seehofer, atentatul este mai mult decît un semnal îngrijorător, pentru că „un atentat extremist de dreapta asupra unui reprezentant de frunte al statului este un semnal de alarmă şi este îndreptat împotriva tuturor”.

Seehofer s-a referit şi la reacţiile din reţelele de socializare, după ce s-a aflat că Walter Lübcke a fost împuşcat. În postările unor extremişti, atentatul a fost primit cu satisfacţie.

Lübcke devenise ţinta unei campanii de defăimare, după ce, în 2015, şi-a exprimat solidaritatea cu refugiaţii şi s-a pronunţat pentru sprijinirea politicii umanitare a cancelarei Angela Merkel.

Faptul că în reţelele de socializare victima a fost ridiculizată, iar făptaşul fusese aplaudat, „este ceva abominabil şi dezgustător”, a mai spus ministrul de interne: „Acest fapt este o dovadă în plus pentru abrutizarea societăţii noastre şi un indicator pentru decăderea, pe nesimţite, a moravurilor şi a moralei oamenilor.”

În ultimii ani au fost publicate pe internet liste cu numele unor politicieni, consideraţi duşmani ai naţiunii. O pagină intitulată „Nürnberg 2.0” (aluzie la procesele intentate unor criminali de război la Nürnberg) a publicat o asemenea listă pe care se afla şi numele lui Walter Lübcke (calificat drept criminal pentru că s-a pronunţat pentru sprijinirea refugiaţilor).

Despre Stephan E., în vîrstă de 45 de ani, se ştie că în anii 1990 a activat în cadrul unor organizaţii extremiste de dreapta. În 1993, la vîrsta de 20 de ani, Stephan E. a confecţionat o bombă artizanală şi a atacat o tabără din Hesa, destinată cazării unor azilanţi. Bomba nu a explodat. Stephan E. a fost condamnat la închisoare. După eliberare şi-a continuat activitatea în cadrul unor organizaţii extremiste de dreapta şi a fost implicat în alte acţiuni violente cu tentă xenofobă şi rasistă.

În urmă cu 10 ani, suspectul a fost condamnat la 7 luni, cu suspendarea pedepsei, pentru tulburarea liniştei publice. Împreună cu circa 400 de naţionalişti autonomi a atacat atunci la Dortmund un miting al sindicatelor. (O grupare a naţionaliştilor autonomi a existat şi în Timişoara. În 2013, gruparea a lansat un apel rasist, cerînd sterilizarea femeilor rome.)

Totodată, Stephan E. a întreţinut legături şi cu gruparea militantă „Combat 18”. În cercuri extremiste de dreapta, cifrele 1 şi 8 constituie un cod, reprezentînd prima şi a opta literă din alfabetul german, A, respectiv H – prescurtarea numelui Adolf Hitler.

Revista „Der Spiegel” relatează că Stephan E. a activat şi în cercuri apropiate Partidului Naţional-Democrat din Germania (NPD) – o formaţiune naţionalist-extremistă şi xenofobă. (Organizaţia Noua Dreaptă din România a participat la congresele NPD-ului, respectiv activişti NPD au fost invitaţi în România.)

Potrivit publicaţiei „Die Zeit”, prezumtivul atentator ar fi făcut, în 2016, o donaţie în bani, în contul organizaţiei din Turingia a partidului naţionalist-autoritar, Alternativa pentru Germania (AfD). Partidul a respins aceste informaţii, susţinînd că nu are nicio legătură cu atentatorul.

Comisia parlamentară pentru politică internă se va ocupa săptămîna viitoare de atentat. În landtag-ul din Hesa, chestiunea s-a aflat deja joi pe ordinea de zi.