Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


A doua dezbatere a prezidențiabililor democrați a fost cu, și despre, Joe Biden

dezbatere.jpg

S-a încheiat a doua dezbatere a prezidentiabililor Democrați americani la teatrul Fox din Detroit.
S-a încheiat a doua dezbatere a prezidențiabililor Democrați americani la teatrul Fox din Detroit.
Image source: 
Detroit News

S-a încheiat ieri a doua dezbatere a prezidențiabililor Democrați americani.  În centrul scenei - și atenției rivalilor săi - a fost fostul senator, fostul vice-președinte Joe Biden, fragilizat de prestația problematică din prima dezbatere, împovărat de aspecte controversate ale trecutului sau politic, și urmărit de amintirea eșecurilor sale răsunătoare la prezidențialele din 1988 și 2008. 

Cei care au urmărit dezbaterile din ultimele două zile au zăbovit poate cu privirea asupra decorului fastuos, asupra scaunelor capitonate roșu aprins (sunt peste 5 mii) asupra coloanelor corintice încărcate de motive exotice, asupra  scenei late de 24 de metri. În 1928, cînd a fost construit teatrul Fox pentru a rivaliza cu marile spații de divertisment ale Bătrânului Continent, Detroit-ul era un oraș în ascensiune, centrul industriei automobilului, leagănul unei clase mijlocii care trăia cu iluzia prosperității veșnice. Acel Detroit nu mai există. Teatrul Fox e simbolul unei epoci apuse, un monument al trecutului.

Într-un fel, ca Joe Biden.

Longevitatea sa excepțională în spațiul politic - 36 de ani în Senat, pînă-n 2009, apoi vice-președinte în ambele mandate Obama - îl face vulnerabil la atacuri din multiple direcții, pentru  pronunțări, poziționări și propuneri legislative de multe ori scoase din contextul epocii.  În privința de de-segregării rasiale - subiectul de actualitate al anilor 1970, Biden a scăldat-o, probabil din carierism, într-o perioada în care unii dintre liderii Democrați ai Senatului erau segregaționiști notorii. Acest aspect cenușiu al trecutului său l-a expus, în prima dezbatere, unui atac dur din partea senatoarei de California Kamala Harris, afectată direct de politicile conturate atunci la nivel federal. În anii 1986 și 1989 Biden a participat la elaborarea a două legi de criminalizare a toxico-dependenței care par astăzi reacționare. În 1994, el a fost unul dintre inițiatorii reformei penale care a înăsprit pedepsele, a introdus noi măsuri confiscatorii, a impus penalizări  privative de drepturi civile cu repercusiuni până-n zilele noastre. Atât de dur era Biden atunci în materie de lege și ordine, încât Reagan și Bush Sr., conservatori pur-sânge, trebuiau să-l țină în frâu cu câte un veto bine plasat.  Senatorul afro-american de New Jersey, Cory Booker, primar, între 2006 și 2013  al unei metropole sensibile,  Newark, l-a numit pe Biden "arhitectul sistemului de încarcerare în masă" care i-a afectat disproporționat pe afro-americani, victime ale un sistem judiciar și penitenciar discriminatoriu.

"Ați utilizat falsa retorică anti-crimă, care a facilitat re-alegerea dar a distrus comunități precum a mea.  Nu-i vorba de trecut, e vorba de prezent. Traversăm astăzi o criză pentru că am tratat rasa, sărăcia, sănătatea psihică, toxico-dependența, cu pușcărie, nu omenie. Domnule vice-președinte, ați declarat că, din anii1970 încoace, fiecare lege penală, majoră sau minoră, poartă amprenta dvs. Ați dat foc casei și n-aveți dreptul să veniți acum cu un plan pentru a stinge incendiul".

Astăzi, Biden își moderează, cu ezitări și poticneli, pozițiile, se scuză pentru unele excese, și, cum nota Cory Booker,  propune în programul sau electoral măsuri în ton cu vremurile noi.

"Mi se pare fascinant. Mi se impută poziții lamentabile într-o serie întreagă de chestiuni. Barack Obama știa exact cine sunt.  A pus zece avocați să verifice tot ce am făcut în materie de drepturi și libertăți civile, și m-a ales vice-președinte".

E posibil să fie prea tîrziu. Elizabeth Warren îl depășește în rândul electoratului Democrat în privința ideilor politice; 64% dintre Democrați se declară favorabili universalizării asigurării medicale de stat, proiect avansat de Warren și Bernie Sanders, dar opus de Biden care, în armonie cu centriștii din partid, cere o abordare evolutivă care să extindă și să îndulcească asperitățile sistemului privat existent.

"Anul trecut, companiile de asigurări medicale au acumulat profituri de 78 de miliarde. Planul dvs. menține statu-quo-ul și nu face nimic pentru a impune restricții și norme asigurătorilor. În America de azi, un diabetic din patru nu-și poate permite insulină", comenta senatoarea de California Kamala Harris, care s-a arătat extrem de aspră, în dialog cu Biden, și cu un alt episod legislativ al carierei fostului vice-președinte.

"Dacă tot vorbim de schimbare de poziție: ați votat pentru amendamentul Hyde, care ani de zile a blocat accesul femeilor sărace la servicii medicale reproductive, inclusiv în cazuri de viol sau incest.  Abia acum, când candidați la președinție, spuneți că ați evoluat, că regretați, că v-ați schimbat opinia afișată atâta amar de vreme. //Senatoarea știe că această nu este poziția mea".

Ce-l menține pe Biden în fruntea clasamentului favorabilității este impresia, validată de repetate sondaje, că are cele mai mari șanse să-l bată pe Trump în noiembrie 2020. E o impresie plină de pericole pentru un partid care, după ce l-a normalizat  pe Trump ca actor politic prin refuzul, pragmatic desigur dar îndoielnic din punct de vedere moral și constituțional, de a demara procedura de destituire, îi caută acum  înlocuitor în locurile vechi în care au găsit-o în ciclul 2016 pe Hillary Clinton. Adică printre stâlpii sistemului, printre simbolurile trecutului.

Kamala Harris - 10,8% în sondaje - se vrea, la 53 de ani, un alt soi de simbol: al viitorului. Fiică a unui economist jamaican  care a profesat la universitatea Stanford și a unei bio-cercetătoare de origine indiană, ea a fost aleasă, la vârsta de 40 de ani, procuror- șef la San Francisco,  și desemnată, în 2011, ministrul justiției al statului California, fiind prima femeie de culoare în aceste posturi. Aleasă senator federal și membră a comitetului juridic  în 2016 ea și-a utilizat talentul cert de procuror în interogatorii dure ale unor figuri notorii ale epocii trumpiene precum nominalizatul pentru Curtea Supremă Brett Kavanaugh, ministrul Justiției William Barr  și predecesorul acestuia Jeff Sessions.

Dincolo de aparențe retorice, și  contraste stilistice, Harris este o moderată care înclină spre continuitate. Palmaresul ei de procuror și ministru statal o arată limpede: nu s-a abătut de la litera legilor pe care Biden le-a promovat, și nu s-a exprimat public atunci împotriva lor, cum n-a făcut-o nici senatorul Booker ca primar.

Partidul Democrat se află într-un impas. Biden ca investit ar însemna o rejucare a finalei din 2016, iconoclastul contra sistemului eșuat, discreditat, posibil cu același rezultat.  În afara lui Biden, doar Bernie Sanders,  liderul aripii "idealiste", ne-realiste, este astăzi cotat cu șanse statistice de a-l învinge pe Trump, dar Sanders nu este văzut înlăuntrul partidului ca un candidat viabil. Booker și Harris au un handicap pe care mașinăria electorală trumpiană îl exploatează deja printr-o campanie de învrăjbire rasială. Rămâne Pete Buttigieg, rămâne Steve Bullock, rămâne, dintre cei care au evoluat ieri, fostul ministru din cabinetul Obama, fostul primar de San Antonio, Julian Castro:

"Nu mă alegeți președinte pentru a cânta în strună, mă alegeți pentru a conduce. Granița deschisă e un argument al dreptei, și sunt dezamăgit că unii, inclusiv dintre cei prezenți pe această scenă, cad în capcană. Singurul mod de a garanta că nu vor mai fi familii de azilanți despărțite la graniță este abrogarea articolului 1325 al legii imigrației și naturalizării, paravanul în spatele căruia Administrația Trump plasează părinți în detenție și-i separă de copiii lor".

Ascultă AICI corespodența din SUA