Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Lumini și umbre la 80 de ani de la începerea celui de al doilea război mondial

monument.jpg

Monument dedicat eroilor de război ai Poloniei, Varșovia
Image source: 
flickr.com

Lumea întreagă își va îndrepta atenția în acest week-end către Polonia, acolo unde, duminică, au loc ample ceremonii de comemorare a 80 de ani de la începerea celui de al doilea război mondial, la 1 septembrie 1939, odată cu invadarea Poloniei de către trupele naziste. Momentul poate reprezenta un bun prilej pentru optimiști de a reaminti că Europa a traversat în acest răstimp una dintre cele mai lungi perioade de pace din istoria sa, dar o trecere în revistă a situației participării marilor lideri de stat ai lumii la aceste ceremonii, precum și a contextului politic internațional în care acestea au loc, ne-ar putea pune, pe mulți dintre noi, pe gânduri...

În primul rând trebuie remarcat că niciunul din cei mai mari lideri ai lumii nu va participa la ceremoniile de la Varșovia. Președintele Trump, care era așteptat ca invitat principal cu mare interes de autoritățile poloneze, și-a anulat în ultimul moment vizita, anunțând, joi seara, că preferă să rămână acasă, acolo unde vrea să monitorizeze efectele uraganului Dorian, așteptat să lovească Coasta de est a Floridei în acest week-end. Dacă această decizie are legătură cu importantele proprietăți pe care liderul american le deține în Florida, sau este vorba de un gest diplomatic de curtoazie față de Rusia, rămâne de văzut.

Și asta pentru că celălalt mare absent de la ceremoniile din Polonia va fi președintele Rusiei, Vladimir Putin, care pur și simplu nu a fost invitat. Numele său a lipsit de pe lista invitaților anunțată de președinția poloneză încă din luna martie a.c.

Atunci, biroul de presă al administrației prezidențiale poloneze a transmis, la solicitarea AFP,  că ”criteriile de selecție a invitaților au ținut cont nu atât de argumentele istorice, cât de cele legate de situația politică actuală. Dramaticele evenimente vor fi comemorate de Polonia împreună cu acele țări cu care colaborăm îndeaproape, într-o lume a păcii, bazată pe respectarea principiilor dreptului internațional”

Rusia a reacționat cu furie la acest mesaj. ”În ciuda contribuției indubitabile și decisive a Rusiei la înfrângerea lui Hitler și la eliberarea Poloniei de sub ocupația nazistă, nu este loc pentru noi la aceste ceremonii. Fie ca aceasta să rămână în conștiința autorităților poloneze”, se arată într-o declarație a ministerului rus de externe citată de The Times of Israel.

Ulterior Polonia a reconfirmat decizia sa inițială: ”Ar fi nepotrivit să comemorăm acest tragic eveniment alături de lideri ai unor țări care întreprind acțiuni agresive față de vecinii lor”, a declarat vicepremierul polonez Jacek Sasin, în iulie.

În schimb, într-un interviu acordat publicației Rzeczpospolita, citat de agenția TASS, fostul președinte polonez și lider al sindicatului Solidaritatea, Lech Walesa, a criticat decizia: ”Prin neinvitarea Rusiei nu facem decât să înrăutățim și mai mult relațiile bilaterale”, a precizat el.

Președinția poloneză a anunțat că la manifestări vor participa 40 de delegații străine, din care jumătate vor fi conduse de șefi de stat. Printre aceștia președintele ucrainean Volodymyr Zelensky.

Potrivit informațiilor de până acum, nici președintele Franței Emmanuel Macron și nici cancelarul german Angela Merkel nu vor participa la manifestările de la Varșovia.

În schimb vicepreședintele Uniunii Europene, Frans Timmermans va veni în Polonia, dar nu la Varșovia! El va participa, alături de premierul polonez Mateusz Morawiecki, la manifestările comemorative de la Gdansk.

Duminică seara președintele polonez Andrzej Duda împreună cu omologul său german Frank-Walter Steinmeier, vor participa la ceremoniile de la Wielun, primul oraș polonez bombardat de naziști.

 

”Trump îi iubește doar pe cei care-l iubesc”

Polonia se află în această perioadă în relații reci cu Bruxelles-ul. La fel și Donald Trump. Președintele american și-a manifestat în mod deschis ostilitatea față de politicile UE în domeniul comerțului internațional, dar și în ceea ce privește Iranul, iar Polonia a introdus în legislația privind justiția modificări pe care UE le consideră incompatibile cu un stat de drept.

”Aflându-se într-o relație dificilă cu Bruxelles-ul, Polonia își întărește eforturile de a se apropia de Statele Unite... Trump îi iubește doar pe cei care-l iubesc, iar actuala conducere a Poloniei îl adoră! În plus, apropierea de Trump atenuează impresia că Polonia ar trece printr-o perioadă de izolare internațională”, a declarat analistul politic Marcin Zaborowski citat de AFP.

De amintit că în acest moment circa 5000 de soldați americani sunt prezenți în Polonia, în cadrul forțelor NATO, iar Trump a anunțat în iunie că va suplimenta trupele de aici cu încă 1000, o decizie a cărei confirmare este așteptată în cursul vizitei la Varșovia.

Președinția poloneză a mai anunțat că, tot în cursul vizitei, vor fi semnate noi acorduri bilaterale în domeniul apărării și al energiei.

Soldați germani defilând pe străzile Varșoviei, septembrie 1939 Foto: Wikipedia

Polonia redeschide problema despăgubirilor de război din partea Germaniei

La 80 de ani de la primele bombardamente naziste asupra Poloniei, în relația dintre Varșovia și Berlin reapar disensiuni pe tema despăgubirilor de război, care ar putea atinge nivelul sutelor de miliarde de euro, comentează AFP, preluată de France24.

Problema s-a făcut din ce în ce mai mult simțită după venirea la putere în Polonia a Partidului Lege și Justiție (PIS), în 2015.

La solicitarea liderului PIS Jaroslaw Kaczynski, începând din 2017, o comisie parlamentară lucrează la o nouă analiză a pierderilor umane și materiale suferite în al doilea război mondial. Cifrele ar putea depăși nivelul estimărilor din 1947, care se ridicau la cca 750 de miliarde de euro, a spus șeful comisiei, Arkadiusz Mularczyk.

”Au trecut atâția ani de la sfârșitul războiului iar Germania nu a reflectat încă suficient la trecutul său. E preocupată mai mult de propria stabilitate bugetară decât de respectarea legii și a drepturilor omului”, a subliniat el.

El spune că Germania acordă compensații altor victime de război, în timp ce există încă polonezi în viață, care au trecut prin exact aceleași experiențe ca și evreii.

La 19 august, ministrul polonez de externe, Jacek Czaputowicz, declara într-un interviu acordat agenției naționale de presă germană că ”importantă pentru noi este această lipsă de obiectivitate fundamentală cu privire la compensaţiile plătite de Germania după Al Doilea Război Mondial. Polonia a fost discriminată în acest proces”.

Berlinul acceptă responsabilitatea pentru ororile comise de naziști, dar refuză să redeschidă problema despăgubirilor. ”Poziția Germaniei rămâne neschimbată. Problema despăgubirilor este închisă, atât din punct de vedere politic, cât și juridic”, a precizat purtătoarea de cuvânt a guvernului german Ulrike Demmer.

Potrivit Berlinului, Polonia, la acea vreme un satelit al Uniunii Sovietice, a renunțat la pretențiile sale față de Germania de Est (RDG), în 1953. În plus, în 1990 Polonia și Germania reunită au semnat un tratat privind frontiera comună, urmat de un Tratat de bună vecinătate, în 1991. Cu niciuna din aceste ocazii Polonia nu a deschis problema despăgubirilor de război, ceea ce, din punctul de vedere al Germaniei, reprezintă un acord tacit că problema s-a lămurit, comentează AFP.

Deși în Polonia părerile sunt împărțite, conservatorii polonezi contestă vehement validitatea acordului din 1953, pretinzând că Varșovia a acționat sub presiunea Uniunii Sovietice.

În schimb, în Germania există un consens general pe această temă. Mai mult decât atât, din extrema dreaptă a spectrului politic apar chiar pretenții de reabilitare a Wermachtului. Înaintea alegerilor generale din 2017, co-liderul formațiunii de extremă dreapta Alternativa pentru germania (AfD), Alexander Gauland, declara că ”germanii ar trebui să fie mândri de realizările soldaților germani în cele două războaie mondiale”.

Protestele față de astfel de afirmații, venite din toate direcțiile spectrului politic din Germania, nu i-au putut împiedica pe reprezentanții AfD să câștige la alegeri zeci de locuri în Parlament, comentează AFP.

Polonia nu și-a formulat încă în mod oficial pretențiile, dar există voci în partidul de guvernământ care spun că acest lucru trebuie făcut.

Deși, așa cum se știe, la numai două săptămâni după invazia nazistă în Polonia, din Vest, Uniunea Sovietică a invadat țara din Est, ”problema despăgubirilor din partea Rusiei nu se pune în acest moment”, a transmis Ministerul polonez de externe la solicitarea AFP, fără a da mai multe detalii.

 

Supraviețuitori din ”Guernica” Poloniei povestesc ...

Zofia Burchacinska arată o fotografie a orașului său imediat după bombardamentul din 1 septembrie 1939 Foto: AFP

Au trecut 80 de ani de atunci, dar Zofia Burchacinska, acum în vârstă de 91 de ani, își amintește perfect ziua în care orașul ei, Wielun, numit uneori Guernica Poloniei, a fost bombardat. Era prima zi a celui de al doilea război mondial, 1 septembrie 1939:

”Era în zori, afară era încă o lumină gri. Am fost trezită de un zgomot ciudat, un fel de răget, cum nu mai auzisem niciodată. Deodată tavanul s-a crăpat și toate geamurile s-au făcut țăndări. Prima bombă căzuse pe un spital, situat chiar pe strada noastră, puțin mai jos...”, povestește ea, citată de AFP.

”Mama mea și cu mine am fugit către piață, care era deja plină de moloz. Piața era în flăcări... Nu am revenit la Wielun decât după așa zisa eliberare de către armata bolșevică. Nu mai recunoșteam orașul. Tata a trebuit să mă ducă de mână la școală. Piața nu mai exista. Nu mai existau străzi...”

Numărul exact al victimelor nu se știe, dar estimările merg de la câteva sute la 1000, într-un oraș cu o populație de cca 16 000 de oameni la acea vreme.

”Au atacat ținte civile, au murit copii, femei, bătrâni... Wielun este un simbol al războiului total”, spune istoricul Jan Ksiazek, director al muzeului din localitate.

Ordinul de a bombarda orașul Wielun a fost dat de generalul Wolfram Freiherr von Richthofen, același care a condus trupele germane care au ras de pe fața Pământului orașul basc Guernica.

Doar douăzeci de martori ai bombardamentului mai supraviețuiesc astăzi la Wielun. Unul dintre ei este Tadeusz Sierandt, care la vremea aceea avea 8 ani: ”Oamenii alergau în toate părțile, unii în pielea goală, am văzut cadavre... răniți, fum, explozii. Totul era în flăcări”, povestește el, citat de AFP.

Dar de ce au bombardat germanii orașul Wielun, care nu avea nicio semnificație din punct de vedere militar? ”Germanii știau că Wielun este un oraș bicultural. În 1939 o treime din populație era formată din evrei. În schimb nu exista minoritate germană, spre deosebire de alte orașe poloneze din regiune”, explică istoricul Tadeusz Olejnik.

Evreii care au supraviețuit au fost mai întâi închiși într-un ghetou, apoi au fost trimiși în lagăre și exterminați, în cadrul așa zisei ”Soluții finale”, mai spune istoricul.

 

Un memorial dedicat victimelor poloneze la Berlin?

Președintele parlamentului german, Wolfgang Schaeuble, a declarat recent că va sprijii, la Berlin, ideea unui memorial dedicat victimelor poloneze ale regimului nazist, anunță DPA, citat de Agerpres.

”Un astfel de memorial ar încuraja oamenii să se raporteze la suferinţa polonezilor sub ocupaţia germană şi la teroarea nazistă”, a declarat Schaeuble pentru ziarul Sueddeutsche Zeitung.

Un memorial dedicat victimelor poloneze ar contribui la o mai bună înţelegere a ”perspectivei vecinilor noştri care a fost modelată de aceste experienţe, a provocărilor actuale din Europa”, a spus Schaeuble. Acesta ar acţiona ca ”un loc al amintirii, care indică spre viitorul ambelor naţiuni”, a precizat experimentatul politician german.