Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Un bust al lui Hitler şi un drapel nazist, ascunse în Senatul francez

bunker.jpg

Incàpere din bunkerul construit în 1937 sub gràdina Senatului francez, folosit de nazisti în timpul ocupatiei din al doilea ràzboi mondial.
Incàpere din bunkerul construit în 1937 sub gràdina Senatului francez, folosit de nazisti în timpul ocupatiei din al doilea ràzboi mondial.
Image source: 
Martyna Pawlak pentru Le Monde

Ziarul Le Monde publică revelaţii uluitoare despre Senatul francez. Clădirea din secolul 17, botezată şi Palatul Luxembourg, deţine în subsolurile sale, printre altele, un bust al lui Hitler şi un drapel nazist. Si asta de mai bine de 75 de ani, de la sfârşitul celui de-al doilea război mondial.

Ziarul Le Monde, pe baza unor surse interne din Senatul francez - oameni politici dar mai ales administratori, arhitecţi şi chestori ai clădirii - publică o lungă anchetă şi o serie de fotografii inedite ale unor surprinzătoare obiecte aflate, stocate, de mai bine de 7 decenii în subsolurile palatului Luxembourg.

Un bust din metal al lui Hitler înalt de 35 de centimetri, un drapel nazist de 2 metri pe 3, diverse aparate medicale pentru cazuri de urgenţă şi un bunker! Descoperirile sau mai bine zis dezvăluirile ziarului francez sunt mai mult decât uluitoare. Puţină lume, inclusiv din interiorul Senatului, ştia de existenţa acestor obiecte şi locuri.

Bunkerul, botezat în fapt "adăpost de apărare pasivă" şi compus dintr-un bloc de beton, a fost construit sub grădina mică a palatului Luxembourg - acolo unde se află preşedinţia - în 1937, ideea fiind de a-i apăra pe aleşi de eventuale bombardamente. Acolo, anchetatorii de la Le Monde credeau că o să găsească şi bustul lui Hitler.

Bustul lui Adolf Hitler din rezervele Senatului francez (Foto: Cécilia Lerouge, Senatul Frantei, via Le Monde)

Un bust care se presupune că a fost adus acolo de ocupantul nazist. Trebuie reamintit că Parisul - deci şi respectivul bunker - a fost ocupat de hitlerişti timp de 4 ani, din 1940 până în 25 august 1944, ziua eliberării capitalei franceze. Luftwaffe, aviația germană, îl instalase acolo pe numărul doi, Hugo Sperrle. Acesta din urmă reamenajase interiorul clădirii şi mai ales o remobilase pe măsura sa - omul era, se pare, un adevărat colos. La plecarea naziştilor, după o săptămână de lupte crâncene în august '44, locul este devastat.

La terminarea războiului, Palatul Senatului va fi rechiziţionat pentru a găzdui Adunarea consultativă provizorie. De abia în februarie 1949 se face inventarul precis al "curăţirii" palatului după înfrângerea naziştilor. Documentul de 18 pagini nu menţionează însă nicăieri existenţa bustului lui Hitler.

În luna august anul acesta, la insistenţele jurnaliştilor de la Le Monde, Senatul va face o proprie anchetă pentru a întocmi o listă intitulată "Documente şi obiecte lăsate la Senat de ocupantul nazist în urma celui de-al doilea război mondial". Se regăsesc acolo arhive, planuri ale palatului, nişte volume de cărţi în germană, un aparat de respirat, o lampă cu gaz găsită în bunker, câteva piese de mobilier şi un bust a cărui origine nu se cunoaşte. Plus un drapel nazist din aceeaşi epocă, cu tradiţionala zvastică în culorile clasice, roşu, negru şi alb.

Drapel nazist din rezervele Senatului francez (Foto: Cécilia Lerouge, Senatul Frantei, via Le Monde)

Și cum se face că aceste relicve au putut sta ascunse până în 2019? Răspunsul este dat lui Le Monde de o serie de istorici. "La terminarea războiului, învingătorii, eliberatorii, au vrut să ia fiecare câte o bucăţică de la ocupant: drapelele erau de exemplu considerate ca trofeu şi multă vreme - inclusiv azi - au circulat pe sub mână, pe piaţa neagră a "amintirilor". Nu a existat nicio politică de distrugere sau vreo poliţie a controalelor" spune Cécile Desprairies, istoric specializată în perioada ocupaţiei naziste. Nu-i deci de exclus ca un senator, administrator sau simplu angajat al Senatului să fii vrut să păstreze bustul şi drapelul ca pe un trofeu.

În finalul anchetei sale, Le Monde regretă că transparenţa Senatului şi-a arătat şi acum limitele. Ziariştii au avut acces doar la bunker. Nici vorbă deci să fie lăsaţi să viziteze tot subsolul. La fel, bustul lui Hitler sau drapelul nazist nu a putut fi văzute de jurnalişti, fotografiile au fost transmise de serviciul de presă al instituţiei.

Nici actualul preşedinte al Senatului Gérard Larcher, nici predecesorul acestuia Jean-Pierre Lebel nu au dorit să răspundă solicitărilor lui Le Monde apropo de această "comoară nazistă". Alţi senatori solicitaţi de publicaţie s-au arătat de cele mai multe ori şocaţi de aceste revelaţii.

Imediat după revelaţiile din Le Monde referitoare la Senat, un deputat francez i-a transmis o scrisoare preşedintelui Parlamentului, Richard Ferrand, pentru a-l ruga să verifice dacă nu există şi acolo obiecte de acest gen ascunse prin subsoluri Palatului Bourbon cum se mai numeşte clădirea unde se reunesc deputaţii francezi.

Răspunsul a venit foarte repede, în nici 24 de ore. «In urma verificărilor efectuate vă pot afirma că niciun obiect sau emblemă de această natură nu figurează în colecţiile Adunării naţionale, nici în arhivele sau biblioteca instituţiei şi nici în rezervele serviciului de afaceri imobiliare. Numai câteva arhive administrative ne permit să ştim ce s-a întâmpâlat aici în timpul ocupaţiei naziste : realizarea unui film de propagandă şi nişte procese ale unor rezistenţi ce aveau apoi să fie executaţi» precizează Richard Ferrand.