Eurocronica: De fapt, la ce folosește noul Parchet European?

Dar ce este, de fapt, acest Parchet European? Înființarea sa este invocată chiar în Tratatul Uniunii, care prevede că, pentru combaterea infracțiunilor care aduc atingere intereselor financiare ale Uniunii, Consiliul poate institui un Parchet European.

Statele membre pierd cel puțin 50 de miliarde de euro pe an din cauza fraudei transnaționale. Înmulțiți această cifră cu 7, cât reprezintă un ciclu financiar la nivel european și veți obține 350 de miliarde de euro - adică aproximativ o treime din întregul Buget multianual al Uniunii Europene.

În loc să ajungă la cetățenii europeni, de exemplu prin proiecte de dezvoltare a comunităților locale sau mari obiective de infrastructură, banii aceștia îngrașă câteva buzunare private, duc la acumularea inegalităților și la creșterea nemulțumirilor. Nemulțumiri pe care se urcă, în final, populiștii și adversarii Uniunii Europene.

Guvernele au înțeles că este nevoie să se doteze cu un organism transnațional. În definitiv, nu doar capitalurile oneste profită de piața unică – aceasta este o oportunitate și pentru banii negri. Și nu ai cum să lupți doar cu mijloace naționale împotriva unui fenomen transfrontalier.

Era de altfel greu de explicat cum de Uniunea Europeană s-a dotat, după criza financiară, cu mecanisme de control asupra bugetelor naționale sau a deficitelor, însă nu și cu un instrument eficient  pentru a combate fraudele transnaționale.

Astfel că, în aprilie 2017, 16 state membre, printre care și România, au convenit să instituie un Parchet European, utilizând „cooperarea consolidată”.

Această procedură, conținută în Tratat, permite anumitor state membre să facă mai mult pentru integrare, chiar dacă altele decid să rămână în afară. Ulterior, alte state membre au aderat la inițiativă, astfel că s-a ajuns la 22. Dar cine nu participă? Marea Britanie, evident. Apoi Irlanda, Suedia și Danemarca. Iar din tabloul absenților mai fac parte Ungaria și Polonia.

Parchetul European va fi responsabil așadar de investigarea, urmărirea penală și trimiterea în fața justiției a autorilor infracțiunilor care aduc atingere intereselor financiare ale Uniunii.  Este vorba despre cazuri de fraudă, corupție, spălare de bani, fraudă transfrontalieră în materie de TVA.

Parchetul European va lucra în strânsă colaborare cu autoritățile naționale pentru aplicarea legii. De asemenea, va colabora îndeaproape cu alte organisme precum Eurojust și Europol. Iar lista infracțiunilor va putea fi extinsă în viitor pentru a include, de exemplu, activitățile teroriste. Explicabil: dacă urmărești banii negri vei ajunge adesea, în final, la grupările teroriste.

Parchetul European se așteaptă să fie operațional de anul viitor. Iar Laura Codruța Kövesi va avea un mandat nereînnoibil de șapte ani.

Responsabilitatea sa va fi aceea de a organiza activitatea Parchetului, de a reprezenta această instituție, de a-i direcționa acțiunile și de a-i asigura buna funcționare.

Dar mai presus de toate acestea, este rolul ei în construirea unei Uniuni Europene coezive și mai corecte față de cetățenii ei.

Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România

Toate Eurocronicile lui Ovidiu Nahoi: http://www.rfi.ro/tag/eurocronica