Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Pagina de istorie: Cum au prigonit comuniștii familia lui Ilie Lazăr

ilie_lazar_bun.jpg

Image source: 
memorialsighet.ro

Pagina de istorie de azi se apleacă asupra soartei pe care a avut-o, în comunism, Ilie Lazăr, eliberatorul Cernăuțiului și al Sighetului Marmației din 1918. Ilie Lazăr a fost cel mai tânăr deputat la Marea Adunare Națională de la Alba Iulia din 1918 și a devenit, apoi, cel mai devotat prieten al lui Iuliu Maniu. Condamnat la închisoare, Ilie Lazăr s-a confruntat cu prigoana comunistă și după eliberare.

Nepotul lui Ilie Lazăr, Ion Andrei Gherasim, a continuat lupta politică a bunicului său. A fost șef de cabinet al lui Corneliu Coposu și lider al tineretului țărănist. În prezent, conduce Fundația Corneliu Coposu și luptă pentru restabilirea adevărului istoric. Un astfel de exemplu este publicarea unui document din arhiva familliei care arată modul în care comuniștii au prigonit familia sa:

”Făcând parte din conducerea Partidului Național Țărănesc, am fost implicat în cele două procese, "Sumanele Negre" și "Procesul Maniu", înscenate acestui partid, și privat de libertate timp de aproape 18 ani. Revenit după ispășirea acestei condamnări, mi-am găsit familia în cea mai îngrozitoare mizerie, într-o pivniță în orașul Cluj.

Îngrozit de tot ce am aflat și de starea celor trei generații de femei (soția, soacra și fiica), mi-am socotit de elementară datorie să fac tot ce omenește este posibil ca să le schimb această viață îngrozitoare”, scria Ilie Lazăr în documentul respectiv.

El relatează cum a făcut demersuri la autoritățile vremii, după ce și-a ispășit pedeapsa, să primească buletin de București, unde fusese avocat înainte de încarcerare, o locuință și dreptul ca fiica sa să se înscrie din nou la facultate, după 15 ani după ce fusese dată afară de la universitate. Deși, inițial, a primit promisiuni că cererile sale își vor găsi rezolvare, mutarea sa la București, dar și dreptul fiicei lui de a își termina studiile i-au fost refuzate. Au urmat luni de tărăgănări și deziluzii, în care a fost purtat dintr-o parte în alta, de data aceasta de autoritățile comuniste de la Cluj, pentru ca până la urmă să nu primească o locuință mai decentă.

"Văzând că mereu mă amână cei care cu puțină bunăvoință ar fi putut să-mi scoată familia din pivnița în care au trăit ultimii 9 ani, m-am adresat d-lui Rector al Universității, Constantin Daicoviciu, în două audiențe ce mi-a acordat. Nici în urma acestei intervenții n-am putut obține nimic, iar a treia audiență dl. rector mi-a refuzat-o”, mai relata, în același document, Ilie Lazăr.

El a mai povestit cum ar fi trebuit să primească o locuință care i-a fost promisă soței lui Octavian Goga, dar și cum fiicele lui Ion Agârbiceanu se oferisă să îi primească familia în chirie, însă tot comuniștii s-au opus, pe motiv că vor face în camera, bucătăria și veranda disponibilă o casă memorială Agârbiceanu. Comuniștii nu au mai făcut niciodată acolo muzeu, iar locuința a fost dată altcuiva.

”Ce să mai înșir toate insultele, calomniile și minciunile ce s-au debitat contra mea. Eu le-am ispășit în cei 13 ani de temniță grea și 5 ani de condamnare administrativă, cu resemnare, convins fiind că odată adevărul va ieși la suprafață.

Ce să mai înșir loviturile suferite din partea celor mai apropiați ai mei din Maramureș”, mai scria Ilie Lazăr. De exemplu, comuniștii au demolat, pur și simplu, casa fratelui său, pentru că aveau nevoie de material pentru a construi cooperativa din sat. Toate acestea le scria Ilie Lazăr, de la Cluj, în 15 noiembrie 1967.

 

Rămâneţi alături de noi la Pagina de istorie pentru a afla poveşti din trecut, dar şi pentru că presa de azi este ciorna istoriei de mâine.

Ascultați rubrica ”Pagina de istorie” în fiecare zi, de luni până vineri, dimineața de la 7.50 și de la 9.55 și după amiaza de la 15.07, numai la RFI România

Toate edițiile rubricii Pagina de Istorie: http://www.rfi.ro/tag/pagina-de-istorie

Pagina de istorie din 4 octombrie 2019