Extremismul de dreapta, o temă relansată în Germania după atacul de la Halle

În semn de solidaritate cu victimele atentatului de ieri din Halle şi cu comunitatea evreiască din Germania, mai mulţi politicieni s-au deplasat în oraşul din landul Saxonia anhaltină, unde a avut loc incidentul sîngeros. Preşedintele federal, Frank-Walter Steinmeier a condamnat tentativa de atac asupra sinagogii din Halle şi a vorbit despre „o zi a ruşinii” pentru Germania. Cine mai dovedeşte indulgenţă pentru extremismul de dreapta, acela se face copărtaş, a mai spus Steinmeier. În acelaşi timp, Steinmeier a subliniat obligaţia statului de a garanta siguranţa evreilor din Germania.

Teroristul antisemit, Stephan B., a încercat miercuri să pătrundă în sinagoga din Halle. Acolo se aflau circa 80 de persoane pentru a sărbători ziua de Ion Kipur, cea mai importantă sărbătoare evreiască. Sinagaga nu a fost păzită de către poliţie. Teroristul înarmat n-a reuşit să forţeze uşa şi a deschis focul asupra unei femei din apropiere, împuşcînd-o. Ulterior a mai împuşcat pe un bărbat care se afla într-un chioşc döner.

Iniţial poliţia credea că în atentat ar fi implicate mai multe persoane. Abia în cursul serii s-a stabilit că Stephan B., îmbrăcat într-un soi de uniformă militară, a acţionat singur. Tot atunci s-a aflat că a difuzat acţiunea sa, în direct, pe internet, folosind în acest scop platforma americană Twitch. Video-ul a fost văzut de circa 2000 de persoane, înainte de a fi înlăturat (precum a anunţat Twitch pe Twitter). În timpul atacului, bărbatul în vîrstă de 27 de ani, îşi însoţea acţiunea cu mai multe comentarii negaţioniste, antisemite şi anti-feministe în limba germană şi engleză. Între altele a negat Holocaustul. A mai afirmat că feminismul este de vină că rata naşterilor scade, ceea ce facilitează migraţia. Acest fenomen, a mai spus extremistul de dreapta, este susţinut de evrei.

Bărbatul, originar din localitatea Brenndorf, din apropierea oraşului est german Eisleben, s-a inspirat din acţiunea teroristului din Noua Zeelandă, care în martie a provocat un adevărat măcel şi a împuşcat numeroşi musulmani. Şi atentatorul Brenton Tarrant, din Christchurch, din Noua Zeelanda şi-a postat, în direct, acţiunea pe internet. Un alt model este cel al extremistului norvegian Anders Behring Breivik, care în 2011 a ucis zeci de persoane şi care într-un manifest şi-a expus afinităţile ideologice, amintind între altele şi de Noua Dreaptă din România. Toate aceste incidente  sînt indicii pentru creşterea potenţialului violent. Consolidarea unor partide radicale în Europa sînt o dovadă, în plus, că formele naţionalismului autoritar se bucură de o audienţă tot mai largă. Totodată, se poate observa şi o creştere a indulgenţei faţă de grupările care acţionează deschis contra Uniunii Europene, declarîndu-se drept apărători ai Apusului şi luptători contra islamului sau „sexo-marxismului” (precum formulează unii conservatori români în postările lor ideologice de pe FB).

Preşedintele Consiliului Central al Evreilor din Germania, Josef Schuster, nu şi-a ascuns consternarea, criticînd faptul că ieri sinagoga din Halle nu a fost păzită de poliţie.

Într-un interviu televizat, Schuster a atras atenţia asupra radicalizării virtuale a unor persoane care într-un moment se decid să acţioneze individual. Acestea transformă „teoria” acumulată pe internet într-o agresiune individuală.

Opinii similare au exprimat şi mai mulţi experţi care se ocupă de extremismul de dreapta şi de terorismul de dreapta.

În acest context s-a amintit de atentatul comis astă vară asupra preşedintelui guvernamental, Walter Lübcke. Acesta a intrat în vizorul unor extremişti după ce, în 2015, s-a pronunţat pentru o politică umană în ceea ce priveşte atitudinea faţă de refugiaţi.

Seria de atentate xenofobe săvîrşite între anii 2000 şi 2007 de către grupul neonazist german care-şi spunea Subterana Naţional-Socialistă (NSU) ar fi trebuit să fie un semnal de alarmă faţă de pericolul de radicalizare.