Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Extremismul de dreapta, o temă relansată în Germania după atacul de la Halle

halle_atacator.jpg

Extremismul de dreapta, o temă relansată în Germania după atacul de la Halle
Extremismul de dreapta, o temă relansată în Germania după atacul de la Halle
Image source: 
MDR TV

În atacul asupra unei sinagogi din Halle a fost implicată o singură persoană. Bărbatul, în vîrstă de 27 de ani, a fost reţinut. În prezent se află într-un spital, fiind rănit în timp ce încerca să fugă. Teroristul de extremă dreapta a împuşcat două persoane. Atentatul a stîrnit consternare. Numeroşi politicieni şi experţi au atras atenţia asupra consolidării unor forme violente ale extremisului de dreapta, cerînd autorităţilor să acorde fenomenului o atenţie sporită.

În semn de solidaritate cu victimele atentatului de ieri din Halle şi cu comunitatea evreiască din Germania, mai mulţi politicieni s-au deplasat în oraşul din landul Saxonia anhaltină, unde a avut loc incidentul sîngeros. Preşedintele federal, Frank-Walter Steinmeier a condamnat tentativa de atac asupra sinagogii din Halle şi a vorbit despre „o zi a ruşinii” pentru Germania. Cine mai dovedeşte indulgenţă pentru extremismul de dreapta, acela se face copărtaş, a mai spus Steinmeier. În acelaşi timp, Steinmeier a subliniat obligaţia statului de a garanta siguranţa evreilor din Germania.

Teroristul antisemit, Stephan B., a încercat miercuri să pătrundă în sinagoga din Halle. Acolo se aflau circa 80 de persoane pentru a sărbători ziua de Ion Kipur, cea mai importantă sărbătoare evreiască. Sinagaga nu a fost păzită de către poliţie. Teroristul înarmat n-a reuşit să forţeze uşa şi a deschis focul asupra unei femei din apropiere, împuşcînd-o. Ulterior a mai împuşcat pe un bărbat care se afla într-un chioşc döner.

Iniţial poliţia credea că în atentat ar fi implicate mai multe persoane. Abia în cursul serii s-a stabilit că Stephan B., îmbrăcat într-un soi de uniformă militară, a acţionat singur. Tot atunci s-a aflat că a difuzat acţiunea sa, în direct, pe internet, folosind în acest scop platforma americană Twitch. Video-ul a fost văzut de circa 2000 de persoane, înainte de a fi înlăturat (precum a anunţat Twitch pe Twitter). În timpul atacului, bărbatul în vîrstă de 27 de ani, îşi însoţea acţiunea cu mai multe comentarii negaţioniste, antisemite şi anti-feministe în limba germană şi engleză. Între altele a negat Holocaustul. A mai afirmat că feminismul este de vină că rata naşterilor scade, ceea ce facilitează migraţia. Acest fenomen, a mai spus extremistul de dreapta, este susţinut de evrei.

Afirmaţiile cu tentă conspiraţionistă ale teroristului sînt tipice pentru actualul discurs extremist de dreapta în care sînt îmbinate elemente de antisemitism, rasism şi antifeminism.

Bărbatul, originar din localitatea Brenndorf, din apropierea oraşului est german Eisleben, s-a inspirat din acţiunea teroristului din Noua Zeelandă, care în martie a provocat un adevărat măcel şi a împuşcat numeroşi musulmani. Şi atentatorul Brenton Tarrant, din Christchurch, din Noua Zeelanda şi-a postat, în direct, acţiunea pe internet. Un alt model este cel al extremistului norvegian Anders Behring Breivik, care în 2011 a ucis zeci de persoane şi care într-un manifest şi-a expus afinităţile ideologice, amintind între altele şi de Noua Dreaptă din România. Toate aceste incidente  sînt indicii pentru creşterea potenţialului violent. Consolidarea unor partide radicale în Europa sînt o dovadă, în plus, că formele naţionalismului autoritar se bucură de o audienţă tot mai largă. Totodată, se poate observa şi o creştere a indulgenţei faţă de grupările care acţionează deschis contra Uniunii Europene, declarîndu-se drept apărători ai Apusului şi luptători contra islamului sau „sexo-marxismului” (precum formulează unii conservatori români în postările lor ideologice de pe FB).

Preşedintele Consiliului Central al Evreilor din Germania, Josef Schuster, nu şi-a ascuns consternarea, criticînd faptul că ieri sinagoga din Halle nu a fost păzită de poliţie.

Într-un interviu televizat, Schuster a atras atenţia asupra radicalizării virtuale a unor persoane care într-un moment se decid să acţioneze individual. Acestea transformă „teoria” acumulată pe internet într-o agresiune individuală.

Opinii similare au exprimat şi mai mulţi experţi care se ocupă de extremismul de dreapta şi de terorismul de dreapta.

În acest context s-a amintit de atentatul comis astă vară asupra preşedintelui guvernamental, Walter Lübcke. Acesta a intrat în vizorul unor extremişti după ce, în 2015, s-a pronunţat pentru o politică umană în ceea ce priveşte atitudinea faţă de refugiaţi.

Seria de atentate xenofobe săvîrşite între anii 2000 şi 2007 de către grupul neonazist german care-şi spunea Subterana Naţional-Socialistă (NSU) ar fi trebuit să fie un semnal de alarmă faţă de pericolul de radicalizare. 

Corespondentul RFI la Berlin, William Totok