Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Duminică, alegeri parlamentare în Polonia. E cel mai important scrutin din 1989

polonia.jpg

Duminică, alegeri parlamentare în Polonia. E cel mai important scrutin din 1989
Duminică, alegeri parlamentare în Polonia. E cel mai important scrutin din 1989
Image source: 
Kacper Pempel / Reuters via Le Monde

Duminică, 13 octombrie, vor avea loc alegeri parlamentare în Polonia. Partidul Lege și Justiție va încerca să reînnoiască legitimitatea mandatului obținut cu 4 ani în urmă. Până în prezent PLJ a dominat detașat în sondaje cu o preferință mediană de vot de 45%, următoarea forță politică -  Coaliatia Civică - fiind la doar 27-28%, iar cea de-a treia clasată în sondaje – Stânga Unită, o coaliție de trei partide – poate speră la un procentaj de 12-13%. Calculele pe hârtie dau PLJ că favorit la câștigarea alegerilor parlamentare, însă nu se știe dacă va reuși să câștige și puterea în stat. În ce a constat succesul Partidului Lege și Justiție în campanie l-am întrebat pe corespondentul RFI la Varșovia, Octavian Milewski

Poate că ar fi prea mult să-l numim succes, vom ști mai mult luni sau nu mai devreme de duminică seară târziu, însă eficientă prin care tinde să domine PLJ pe piață electorală poloneză zilele acestea este incontestabilă. Mai întâi de toate trebuie să menționăm mediile de stat care sunt puternic capturate de propagandă pro-guvernamentală. Anume aceste medii domină autoritar în zonele rurale acolo unde PLJ are o susținere sporită. Urmează, mediile online acolo unde iarăși PLJ fie a câștigat bătălia, fie a dictat direcția în care a evoluat tematică electorală. Această tematică s-a bazat pe exploatarea la maximum a subiectelor ce divizează societatea poloneză. Unul din subiecte este blamarea așa-numitei “ideologii LGBTQ” că un import occidental decadent și destructiv într-o Polonie catolică și apărătoare a valorilor familiei. Această tema a fost impusă încă din februarie anul curent și a fost parte insclusiv a campaniei pentru euro-parlamentare. Dacă doriți, se face uz de același mecanism psihologic-politic-electoral aplicat în 2014-15 atunci când tema care a divizat societatea poloneză a fost migrația din Asia și Africa.

Cea de-a două mare tema este statul social. Iar aici, într-adevăr PLJ se poate laudă cu performanțe vizibile. Cei patru ani de guvernare sub PLJ au pus capăt practic sărăciei în familiile cu mulți copii. De asemenea, PLJ a reușit să redea un sens al deminitatii materiale celor mai sărace paturi sociale, ceea ce a contribuit și la succesul PLJ din luna mai la europarlamentare atunci când aceste paturi sociale au devenit active politic contribuind la câștigarea europarlamentarelor. Totuși, mulți se întreabă dacă aceste realizări mai pot reprezetna un stimulent pentru o prezența sporită la vot în favoarea PLJ.  

Un al treilea factor ar rezultă din faptul că PLJ a reușit să convingă în mare parte electoratul nehotarat că, “Polexitul” (sau ieșirea Poloniei din UE) este imposibil și indezirabil din perspectiva partidului. PLJ a reușit să se debaraseze cel puțîn pentru moment de imaginea de partid euro-sceptic, iar această a fost suficient pentru a fi tolerabil față de narativul illiberal în rest.  

Pe acest fundal, oferta partidelor din opoziție a fost în permanentă cu un pas în urmă, poate cu excepția unor teme așa-numite noi, cum ar fi lupta împotriva poluării și schimbările climatice sau ofertele de îmbunătățire a sistemului de sănătate și educație, acolo unde PLJ nu a excelat deloc în acești 4 ani de guvernare.

Ce așteptări sunt pentru duminică? Și, de ce factori depinde victoria PLJ?

Foarte mult va depinde de cine va accede în parlament, sau mai bine zis câte partide vor primi locuri în parlamentul bicameral. Dacă ar fi să credem tendințelor din ultimele săptămâni atunci 4 partide sau coaliții vor accede în Sejm și Senat, iar dacă va trece și partidul de extremă dreapta - “Konfederacja” - atunci șansele partidului de guvernare de a domină vor slabi suficient pentru a da șanse unei largi coaliții împotriva PLJ și un guvern de alt culoare. Trebuie să ne reamintim, că PLJ a câștigat alegerile cu 4 ani în urmă datorită faptului că coaliția de stânga dintre socialiști și democrați nu a trecut pragul de 8% (acesta fiind pragul pentru coaliții). O bună parte din acele voturi au fost redistribuite în favoarea PLJ. De dată această, riscul unui asemenea scenariu este vizibil mai mic, însă nu imposibil. Foarte mult depinde de prezența la urne. O prezența de peste 60 sau chiar 65% teoretic avantajează opoziția.

Există și posibilitatea, că PLJ să nu dețînă majoritatea în Senat, care este camera ce aprobă legile adoptate în Sejm, camera inferioară. În debutul campaniei, partidele din opoziție au reușit să ajungă la un acord care prevede că cei din opoziție să nu-și creeze competiție electorală în circumscripții pentru Senat. Este important de avut în vedere și că alegerile pentru senat au loc în baza circumscriptiilor uninominale. În practică, această însemna că în majoritatea celor 100 de circumscripții pentru senat, opoziția are doar un singur candidat, ceea ce sporește șansele opoziției.

Însă dacă PLJ câștigă duminică cu un procentaj record, apropiat de 50%, acesta fiind un scenariu posibil, printre prioritățile declarate ale potențialului următor mandat, PLJ va încerca să slăbească imunitatea judecătorilor, altfel spus această categorie profesională își va putea pierde imunitatea mult mai repede decât în prezent. În legătură cu statul de drept și procedurile democratice, cu siguranță vom asista la un dialog contondent în relația cu Bruxelleslul pe viitor. O altă prioritate va fi așa-numită “naționalizare a mass media” prin care PLJ va propune că dețînătorii pachetelor majoritare de acțiuni ale mediilor poloneze să fie polonezi, în special bănci de stat poloneze, astfel încât statul să aibă mai multe pârghii de supervizare și control. De asemenea, PLJ își dorește reglementarea profesiei de jurnalist, mai ales implementarea unor prevederi legale stricte în ce privește acordarea drepturilor de a fi jurnalist.

Ne putem aștepta la imbunatari în relația cu UE după alegeri?

Cred că trebuie să pornim de la realitatea că puterea de negociere cu UE în mandatul ultimilor patru ani sub Lege și Justiție a slăbit destul de mult. Varșovia nu mai poate propune lideri de talia lui Donald Tusk sau Jerzy Buzek, și nici nu mai are acea putere de atracție de care s-a bucurat până 2015 atât în Europa Centrală cât și Europa de Est. Această se reflectă și în fondurile de coeziune diminuate cu 20 mlrd de Euro pentru Polonia în viitorul buget UE. Cel mai probabil PLJ va fi mai puțîn recalcitrant cel puțîn până în vara lui 2020 atunci când vor avea loc alegerile prezidențiale pe care PLJ speră să le câștige la fel că în 2015. 

Corespondentul RFI la Varsovia, Octavian Milewski