Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Pagina de istorie: România a fost la un pas de a avea dinastie domnitoare belgiană

filip.jpg

Filip de Flandra ar fi putut fi primul Rege al României
Image source: 
Wikipedia

Pagina de istorie de astăzi se deschide la povestea principelui căruia i-a fost oferită coroana României. Nu este vorba despre Carol de Hohenzollern, ci de un alt fiu de rege căruia i-a fost propus să devină rege al României: Filip de Flandra, din casa domnitoare a Belgiei.

Numele contelui Filip de Flandra, principe al Belgiei, a devenit cunoscut publicului românesc în 11 februarie 1866. Atunci, un grup de conspiratori, format din oameni nemulțumiți de regimul tot mai autoritar al lui Alexandru Ioan I Cuza, l-a silit pe domnitorul Unirii să abdice.

Filip de Flandra a fost proclamat imediat principe al Principatelor Române Unite. Soluția instalării principelui belgian părea una excelentă: el se înrudea nu doar cu Familia Regală Belgiană, care era una dintre ramurile familiei de Saxa-Coburg și Gotha, ci și cu Familia Regală Britanică, în condițiile în care Principele Consort Albert, soțul Reginei Victoria, provenea și el din aceeași familie. Mai mult, mama sa, Louise, provenea din Familia Regală a Franței, din ramura Orleans, iar soția contelui Filip de Flandra, Maria, provenea din Familia Regală a Prusiei, din ramura Hohenzollern-Sigmaringen. Era fiica principelui Karl Anton de Hohenzollern-Sigmaringen, cel care a renunțat la independența principatului său pentru a contribui la construirea unei Germanii unite.

Toate aceste lucruri întăreau ideea că Filip de Flandra va reuși să consolideze Unirea realizată de Alexandru Ioan I Cuza și va reuși, de asemenea, să obțină independența României. Însă, în mod surprinzător, Filip de Flandra a renunțat la tronul Principatelor, deși unii istorici sunt de părere că Filip de Flandra ar fi acceptat inițial, în timpul negocierilor secrete care au precedat Unirea din 1859. Atunci, elitele din Moldova și din Țara Românească doreau Unirea sub un principe străin, iar alegerea lui Alexandru Ioan I Cuza a fost o soluție de compromis, din cauza opoziției unor mari puteri față de ideea aceasta. Însă, între timp, situația internațională se schimbase, iar Filip de Flandra se temea că împăratul Franței, Napoleon al III-lea, se va opune instalării sale ca domnitor al românilor, din cauza faptului că soția contelui de Flandra provenea din familia rivală regală a Franței.

Filip de Flandra a rămas în Belgia, unde l-a sprijinit pe fratele său, Leopold al II-lea, care era cel de-al doilea suveran al Belgiei de la obținerea independenței acestei stat, în 1830. Filip de Flandra a devenit Principe Moștenitor al Belgiei din 1869, după moartea nepotului său, ducele Leopold al Brabantului, ucis de boală la doar 9 ani. Contele de Flandra nu a ajuns să domnească în Belgia. La moartea sa, în 1905, era tot Principe Moștenitor. A urcat pe tron, însă, fiul său, viitorul Rege Albert I, iar actualul Rege al Belgiei, Filip, este unul dintre descendenții săi.

Însă Filip de Flandra nu a rupt orice legătură cu România, mai ales că pe tronul de la București a fost instalat cumnatul său, principele Karl de Hohenzollern-Sigmaringen, viitorul Rege Carol I al României. Mai mult, Regina Maria a României, soția lui Ferdinand I, era nepoata lui Filip de Flandra, pentru că și ea provenea din familia Saxa-Coburg și Gotha.

 

Rămâneţi alături de noi la Pagina de istorie pentru a afla poveşti din trecut, dar şi pentru că presa de azi este ciorna istoriei de mâine.

Ascultați rubrica ”Pagina de istorie” în fiecare zi, de luni până vineri, dimineața de la 7.50 și de la 9.55 și după amiaza de la 15.07, numai la RFI România

Toate edițiile rubricii Pagina de Istorie: http://www.rfi.ro/tag/pagina-de-istorie

Pagina de istorie din 17 octombrie 2019