Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Eurocronica: Serbia, invitată de Rusia în Eurasia. Ar fi o afacere bună?

serbia.jpg

Premierul rus Dmitry Medvedev (stânga imaginii) întâmpinat de omologul sârb, Ana Brnabic, pe aeroportul din Belgrad, 19 octombrie 2019
Image source: 
https://www.srbija.gov.rs

Prim-ministrul rus Dmitri Medvedev s-a aflat sâmbătă într-o vizită la Belgrad.  Motivul a fost unul plin de semnificații: împlinirea a 75 de ani de la eliberarea Belgradului în Al Doilea Război Mondial. Cu această ocazie, el a invitat Serbia să se alăture Uniunii Economice Eurasiatice, un proiect economic și geopolitic dominat de Rusia.

Dar ce este Uniunea Economică Eurasiatică? Proiectul s-a născut în 1994, când președintele Kazahstanului, Nursultan Nazarbayev, a propus o mai strânsă cooperare între fostele state sovietice.

Astăzi, uniunea include Armenia, Belarus, Kazahstan, Kârgâzstan și Rusia. Inițial, Ucraina urma să fie, de asemenea, membru, dar, după revoluția maidanului din 2014 Kievul a optat pentru un acord de liber schimb cu Uniunea Europeană.

Ar fi o bună afacere pentru Serbia să se orienteze dinspre Uniunea Europeană spre cea Eurasiatică? Să privim cifrele.

În comparație cu structura dominată de Rusia, UE are populație de peste două ori și jumătate mai mare, și un produs intern brut de aproape cinci ori mai mare. Ca să nu mai vorbim despre veniturile net superioare ale consumatorilor. Europa reprezintă, așadar, o piață mult mai ofertantă.

Serbia este legată de Uniunea Europeană printr-un acord de comerț liber. Iar Uniunea este azi cel mai important partener comercial al Serbiei. Circa 67% din exporturile totale ale Serbiei se îndreaptă spre Uniunea Europeană și de acolo vin peste 60% din importurile sârbe – deci o balanță avantajoasă pentru Serbia.

Valoarea exporturilor sârbe către UE s-a triplat în mai puțin de un deceniu, de la 3 miliarde EUR în 2009 la 10 miliarde EUR în 2018, conform Eurostat.

 

În schimb, cele mai mari deficite comerciale ale Serbiei sunt în comerțul cu Rusia, din cauza importurilor de combustibil, și cu China, din cauza importurilor de telefoane mobile și laptopuri.

Punând la socoteală și dificultățile de ordin geografic – Serbia nu are graniță directă cu Uniunea Eurasiatică – putem înțelege ușor cât de nocivă ar fi pentru Serbia o îmbrățișare economică din partea Rusiei.

UE nu are relații oficiale cu Uniunea Eurasiatică și a exprimat adesea îndoieli de ordin securitar și juridic în legătură cu această organizație. Și se poate ușor deduce faptul că nu poți fi membru, concomitent, în ambele organizații.

Unii observatori au pus mesajul Rusiei pentru Serbia în strânsă legătură cu deciziile luate la ultimul Consiliu European când mai multe state membre, în frunte cu Franța, au blocat deschiderea negocierilor de aderare cu Albania și Macedonia de Nord.

Serbia, însă nu a fost vizată de această decizie. Belgradul a deschis negocierile de aderare încă din 2014, dar acestea merg greu. Kosovo este unul dintre punctele tari în discuții, dar nu singurul. Până la mijlocul anului, din 35 de dosare de negociere, Serbia deschisese 17 și închisese două. Într-o perioadă comparabilă, România închisese deja negocierile.

Pragmatic vorbind, oferta Rusiei nu este cine știe ce – mai degrabă ar aduce Belgradului probleme majore pe principala piață de export, care este Uniunea Europeană.

Însă decizia liderilor europeni de a amâna deschiderea negocierilor cu Skopje și Tirana a produs suficientă frustrare în Balcanii de Vest pentru ca vocea Kremlinului să se poată face auzită în regiune. Iar acesta este un risc.

 

Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România

Toate Eurocronicile lui Ovidiu Nahoi: http://www.rfi.ro/tag/eurocronica

 
Eurocronica lui Ovidiu Nahoi din 21 octombrie 2019