Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Eurocronica: Brexitul și populismul, piedici pentru Bugetul UE

eu_budget.jpg

Image source: 
pixabay.com

Bugetul Uniunii Europene pentru perioada 2021-2027, Cadrul Financiar Multianual, așa cum i se spune oficial, se află în impas. Nu că ar fi ceva neobișnuit. Pentru aprobare, este nevoie de unanimitatea statelor membre, iar aici calea de mijloc este întotdeuna greu de găsit. Așa că nu e nicio surpriză știrea potrivit căreia, la ultimul Consiliu European, liderii nu s-au înțeles în privința bugetului.

Mai întâi, pentru că există, din start, două interese opuse: unele state sunt net contributare și altele beneficiare nete. Deci, în mod logic, unii ar vrea să primească mai mult, evident, pe seama celor care dau.

Dar acestea nu sunt singurele diferențieri. Franța, de exemplu, este contributor net, dar are un sector agricol foarte important, deci este interesată și de subvențiile din Politica Agricolă Comună. La fel și Italia, al patrulea contributor net, dacă socotim încă și Marea Britanie și care, pe lângă agricultură, mai are nevoie și de ceva fonduri de coeziune pentru regiunile sărace din Sud. Deci, uneori, le veți vedea alături de statele așa-zise ”de coeziune”, alteori alături de statele nordice, interesate într-un control strict asupra cheltuirii fondurilor.

România este al treilea beneficiar net, după Polonia și Grecia.

Și problema este că apar provocări noi, precum migrația, terorismul războiul hibrid, securizarea frontierelor, impactul noilor tehnologii. Acestea reclamă un răspuns bugetar pe măsură. Dar Uniunea va fi văduvită de contribuția britanică, de circa 13% din întregul buget.

A mai apărut și ideea condiționării fondurilor europene de respectarea statului de drept – o idee puternic susținută de Germania, Austria, Olanda și alte state net contributoare. Ungaria și Polonia nici nu vor să audă, România încă nu a formulat o poziție clară.

În plus, o serie de state mai mici, dar cu economii foarte dinamice și cu  finanțe publice solide – Austria, Danemarca, Olanda, Finlanda – încep să se constituie la rându-le într-un grup aparte. Ele sunt foarte atente la fiecare euro trimis către Bruxelles și vor ca banii lor să fie cheltuiți cu maximă eficiență. Cu greu vor accepta o mărire cât de mică a contribuției lor.

Așadar, de unde să tai? Dezvoltarea Regională și Politica Agricolă Comună dețin cele mai mari ponderi în buget, dar dacă s-ar propune să se taie de aici, statele beneficiare ar sări ca arse.

Să crească atunci contribuțiile naționale la bugetul comunitar? Statele net contributoare n-ar accepta.

Dar cu cât contribuie fiecare stat membru? Ei bine, pentru bugetul aflat acum în discuție, Parlamentul European a propus o contribuție de 1,3% din PIB pentru fiecare stat membru. Comisia Europeană a propus 1,15% , iar președinția finlandeză a venit cu cifre cuprinse între 1,03% și 1,08%.

O târguială pe zecimile sau chiar sutimile de procent  poate părea ridicolă, dar este vorba nu doar despre bani, ci și – sau mai ales - despre politică.

Liderii naționali nu concep să apară la ei acasă drept învinși. Într-un stat net contributor, un lider care ar ceda și ar da mai mult ar fi acuzat că risipește banii contribuabilului pentru birocrația de la Bruxelles.

Într-un stat net beneficiar, liderii care ar accepta alocații mai mici ar fi acuzați că își lasă poporul la cheremul statelor bogate și că transformă țara într-o colonie a Bruxelles-ului.

Până acum, aceste interese divergente au fost, până la urmă armonizate, pritr-o serie întreagă de compromisuri, astfel încât fiecare lider național să se poată prezenta la el acasă pretinzând victoria.

Posibil ca așa să se întâmple și acum, doar că va fi mai greu, date fiind Brexitul și avansul populismului.

 

Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România

Toate Eurocronicile lui Ovidiu Nahoi: http://www.rfi.ro/tag/eurocronica

Eurocronica lui Ovidiu Nahoi din 22 octombrie 2019