Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Croația în Schengen? Câteva precizări

croatia.jpg

Image source: 
Facebook

Multe discuții a stârnit la noi știrea potrivit căreia Comisia Europeană a aprobat aderarea Croației la Spațiul Schengen.

Într-adevăr, Comisia a ajuns la concluzia că Zagrebul îndeplinește toate condițiile pentru a face parte din Schengen – mai ales în ce privește securizarea frontierelor, un subiect care a agitat apele după criza refugiaților din 2015.

Discuțiile pe rețelele de socializare au explodat de-a dreptul, mai ales că știrea a venit cam în același timp cu Raportul MCV – unul dezastruos pentru România și foarte încurajator pentru Bulgaria.

Euronews nota, în context, că decizia Comisiei Europene poate fi privită ca o „lovitură” pentru România și Bulgaria, țări care deși au aderat la Uniunea Europeană cu șase ani înaintea Croației, încă nu au primit undă verde pentru intrarea în Spațiul Schengen

Pentru mulți internauți, Croația a și intrat în spațiul european fără frontiere interne, depășind ca un bolid România și Bulgaria.

Ei bine, nu este așa. De fapt, Croației i se spune acum ceea ce României i s-a spus încă din 2011. Comisia Europeană a susținut de ani de zile că România, ca și Bulgaria, sunt pregătite să adere la Spațiul Schengen. Dar decizia finală aparține statelor membre și se ia în unanimitate. Problema este că de fiecare dată au existat state reticente.

Acestea au făcut o legătură, indirectă, cu existența Mecanismului de Cooperare și Verificare. Cu alte cuvinte, chiar dacă, tehnic vorbind, România și Bulgaria îndeplineau condițiile, ele nu puteau fi primite în club din cauza problemelor legate de corupție. În definitiv, tehnica depinde de oameni și nu invers.

Întrebarea este dacă acum, Croația poate obține acceptul statelor Schengen înaintea României și Bulgariei. Teoretic, se poate.

Croația și-a negociat îndelung aderarea la Uniunea Europeană și a intrat fără MCV. Mai mult, discuțiile au fost lungite nu doar de probleme specifice, precum stabilirea cu precizie a frontierei cu Slovenia sau predarea celor acuzați de crime de război. S-au prelungit, indirect, și din cauza României și Bulgariei.

După 2007, multe voci de la Bruxelles și din capitalele statelor membre au reclamat că România și Bulgaria au intrat nepregătite și acest lucru nu trebuie să se mai repete. Așa că negocierile au devenit mai dificile. Capitolele se închid cu mult mai greu și pot fi redeschise în orice moment. Procesul a devenit mai complicat. Așa că, vrând-nevrând, croații au trecut prin tot felul de filtre încă înainte de a adera la Uniunea Europeană, în 2013.

Chiar și așa, la un an de la intrarea în Uniune, un sondaj realizat în statele membre de către Comisia Europeană, arăta că  94% dintre croați considerau că în țara lor corupția este larg răspândită. Și 81% dintre oamenii de afaceri considerau că favoritismul și corupția afectează libera concurență.

Totuși, nicio instituție europeană nu a constatat că vreun guvern sau parlament de la Zagreb ar fi făcut pași înapoi în lupta împotriva corupției sau ar fi legiferat în interes propriu.

Să mai luăm în considerare și geografia – România și Bulgaria în Schengen ar însemna drum liber spre vestul Europei pentru refugiații care se înghesuie acum în Grecia. Judecând la rece, șansele Croației de a obține înaintea noastră unda verde pentru Spațiul Schengen sunt reale.

Am avea dreptul să ne supărăm? Nu, dacă ne uităm la cum arată ultimul raport MCV. Poate doar vecinii bulgari să fie în situația de a ridica vocea. 

Deocamdată însă, Croația nu este în Spațiul Schengen și, oricum, acesta se află – sau ar trebui să se afle – în plin proces de reformare.

 

Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România

Toate Eurocronicile lui Ovidiu Nahoi: http://www.rfi.ro/tag/eurocronica

Eurocronica lui Ovidiu Nahoi din 24 octombrie 2019