Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


De ce protestează oamenii și ce poate face Europa

hong_kong.jpg

Proteste la Hong Kong, octombrie 2019
Image source: 
Reuters/Jorge Silva via en.rfi.fr

Chile, Liban, Ecuador, Hong Kong - în multe țări și regiuni ale lumii, cetățenii ies în stradă. Ei protestează împotriva a ceea ce, din punctul lor de vedere, constituie nedreptăți imposibil de acceptat.

La Hong Kong, de pildă, oamenii luptă împotriva declinului statului de drept și a amenințării autocrației. În Chile, Ecuador și Liban ei luptă împotriva declinului economic și corupției. Am asistat, nu demult, la mișcările populare ce au dus la schimbarea regimurilor autocrate din Algeria  sau Sudan – proteste pentru libertate, dar și pentru condiții economice mai bune și împotriva corupției clasei politice.

Protestele se ridică împotriva unor guverne care ignoră, într-o formă sau alta, problemele și aspirațiile cetățenilor, fiind mai preocupate de menținerea la putere.

Oamenii resimt dureros faptul că, într-un deceniu de refacere și creștere, care a urmat crizei globale, inegalitățile au crescut. Mulți se simt acum extrem de vulnerabili în fața recesiunii globale care se apropie cu pași repezi, după cum avertizează economiștii.

Aceste neliniști nu sunt specifice doar locuitorilor din America de Sud, Asia sau Orientul Mijlociu.

Ele se simt și în Europa. Motivațiile pot părea diferite, dar ceva le unește: oamenii consideră că guvernanții nu mai sunt preocupați de problemele lor. Românii au ieșit în stradă de nenumărate ori în ultimii ani, pentru a protesta împotriva derapajelor de la statul de drept. În prima parte a anului, Franța a fost martora protestelor Vestelor Galbene. Generate de impunerea unei mici taxe pe combustibilii fosili, acestea au expus, pe parcurs, diferite alte nemulțumiri de ordin economic, social sau politic. Și, în formele lor extreme, protestele au devenit extrem de violente și au ajuns să pună în cauză chiar fundamentele și valorile republicii.

Să nu uităm Berlinul, unde locuitorii au protestat față de creșterea prețului locuințelor. O ilustrare cum nu se poate mai elocventă a așa-numitului blestem de a locui într-un oraș cool. Cu timpul, zonele cele mai vibrante devin ținta speculatorilor imobiliari și astfel devin prea scumpe, chiar pentru cei din clasa de mijloc.

Sub presiunea protestelor, guvernanții locali de la Berlin au decis să înghețe prețurile chiriilor.

Dar situația nu se întâlnește doar la Berlin. Mulți dintre locuitorii orașelor se văd nevoiți să migreze către zonele periferice, departe de cartierele centrale și active și depind de transportul public sau mașinile personale pentru a ajunge la muncă. Orice creștere a prețului combustibilului sau a tarifelor de transport îi afectează direct, așa cum s-a văzut, din Franța până în Chile.

În multe cazuri, protestatarii obțin victorii punctuale – de la retragerea proiectului de lege privind extrădarea în Hong Kong la demisia premierului libanez Saad Hariri în Liban.

Dar creșterea economică fără atenuarea inegalităților și fără protejarea mediului va rămâne o sursă de nemulțumiri și dezordini și nu de bunăstare.

Uniunea Europeană și-a propus să devină un lider global pe ambele planuri – atât în ce privește creșterea sănătoasă și taxarea echitabilă cât și pe tărâm climatic. Sunt și ambițiile anunțate de noua comisie europeană dar și de familiile politice, majoritare în legislativul de la Bruxelles și Strasbourg, care susțin proiectul european.

Este o ambiție care, odată atinsă, ar putea face din Europa adevăratul lider la nivel global.

 

Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România

Toate Eurocronicile lui Ovidiu Nahoi: http://www.rfi.ro/tag/eurocronica

Eurocronica lui Ovidiu Nahoi din 30 octombrie 2019