Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Războiul nevăzut al Uniunii Europene dă primele rezultate

fake_news.jpg

Image source: 
rfi.fr

Acum un an, Uniunea Europeană adopta un Cod de bune practici privind dezinformarea. Rapoartele prezentate de semnatarii codului arată progresele înregistrate în ultimul an în lupta împotriva dezinformării online.

Printre altele, documentul cerea platformelor online mai multă transparență cu privire la politicile lor dar și o cooperare mai strânsă cu statele membre în ce privește verificarea  veridicității informațiilor.

Să ne întoarcem la momentul octombrie 2018 – cu câteva luni înainte de alegerile europene, mulți se temeau de un amestec extern și de un val de dezinformare promovat pe rețelele sociale, menit a submina încrederea în democrație și instituții. Precedentele nu puteau fi ignorate: asemenea ingerințe fuseseră dovedite cel puțin în cazul referendumului pentru Brexit sau al alegerilor prezidențiale americane.

La un an de la adoptarea Codului de bune practice, marile platforme sociale alături de alte 7 organisme profesionale de evaluare au publicat rapoartele anuale. Este, așadar, un bun prilej de a afla cum stăm.

Ei bine, vestea bună este că alegerile pentru Parlamentul European din mai 2019 nu au fost afectate de dezinformare așa cum, poate, era de așteptat. Nu că au fost scutite, dar rapoartele lunare dinaintea alegerilor au ajutat.

Pe de o parte, măsurile luate au limitat spațiul de interferare a dezinformării și – după cum spune Comisia Europeană – au perturbat stimulentele economice pentru dezinformare și au contribuit la o transparență sporită a publicității politice.

Și ca să vă dați seama de amploarea confruntării, din datele publicate de Comisia Europeană reiese că numai în primul trimestru din 2019, deci în perioada premergătoare alegerilor, au fost dezactivate peste 2 miliarde de conturi false. De asemenea, au fost sancționate peste 1.500 de pagini din afara Uniunii Europene și 168 din Uniunea Europeană. Acestea aveau un comportament îndreptat împotriva statelor membre ale Uniunii Europene.

Cât despre resursele alocate, putem spune că nu este vorba de mare lucru. Bugetul pe acest an este de 5 milioane de euro. Este adevărat, la aceasta se mai adaugă și ceea ce alocă, în mod independent, statele membre, aflate și ele în lupta contra dezinformării.

De exemplu, conform unor studii academice,  Rusia ar aloca anual între 5 şi 7 miliarde de dolari în scopul de a submina încrederea cetățenilor statelor membre în UE şi NATO. Adăugați aici și parte din sumele uriașe, de zeci și zeci de miliarde de euro, spălate în unele bănci europene și folosite apoi pentru cumpărare de influență și alimentarea dezonformării. Puneți la socoteală și activitatea febrilă a rețelelor de televiziune și publicațiilor online, finanțate de Kremlin și care emit bine mersi în multe state membre.

Diferența de resurse alocate poate părea într-adevăr descurajantă, dar acțiunea statelor membre și conștientizarea de către oameni a pericolului încep, iată, să dea rezultate.

Însă lupta contra dezinformării rămâne una complicată și de durată.

 

Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România

Toate Eurocronicile lui Ovidiu Nahoi: http://www.rfi.ro/tag/eurocronica